Anul acesta, România trebuie să facă cele mai mari împrumuturi din istoria sa. Pe de o parte, avem presiunea unui deficit bugetar care este prognozat de către Guvern să ajungă la 6,7% din PIB (peste 72 miliarde de lei). Pe de altă parte, avem datorii ajunse la scadență de 46 miliarde de lei, care trebuie „rostogolite” și, nu în ultimul rând, avem de făcut față unor atingeri de maturități pentru creditele luate de autoritățile locale, credite care și ele trebuie rostogolite…
120 de miliarde de lei , 25 de miliarde de Euro. Cam atât trebuie să împrumute Ministerul de Finanțe. La ce costuri o va face? la ce maturități? Sunt întrebări esențiale, pe care, însă, mulți dintre boi le ignorăm.
În luna ianuarie 2020, statul s-a împrumutat cu 6 miliarde lei de pe piața internă, cu aproape o cincime peste volumul programat. În plus, Ministerul de Finanțe a revenit pe piețele internaționale, împrumutându-se cu 1.4 miliarde EUR prin titluri pe 12 ani și cu 1.6 miliarde EUR prin obligațiuni pe 30 de ani la costuri medii anuale de MS (mid-swap)+180 puncte bază, respectiv MS+285 puncte bază. Practic, ianuarie a adus peste 4 miliarde de Euro în contul statului pentru acoperirea necesarului de împrumut, cam o șesime din suma totală necesară. Costurile la împrumuturile externe au fost sub 4% la an, iar la împrumuturile în lei de peste 4% pe an pentru scadențe pe termen lung și de peste 3% pe an pentru scadențe mai scurte . De exemplu, la 26 ianuarie, Ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri scadente în octombrie 2034 și a atras 300 milioane RON (în linie cu volumul programat) la un cost mediu anual de 4.78%, iar in 27 ianuarie, Ministerul a redeschis o emisiune de titluri scadente în septembrie 2023 și s-a împrumutat cu 736.3 milioane RON (peste volumul programat de 500 milioane RON), la un cost mediu anual de 3.78%.
După primele două luni ale anului, suma împrumutată a ajuns la 13,053 miliarde de lei , precum si 3 miliarde de euro de pe pietele externe. In luna februarie, ministerul a imprumutat 6,585 miliarde de lei – echivalentul a 1,376 miliarde de euro la cursul mediu leu-euro din luna februarie. Tot in luna februarie MFP a imprumutat de la banci 475 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, echivalentul a 99,31 milioane de euro. Adica, 1.475.310.000 de euro.
Atât pentru ianuarie, cât și pentru februarie, planificarea indica câte 4,4 miliarde de lei, adică 8,8 miliarde de lei în total. S-a reușit exploatarea unei ferestre de oportunitate și s-au împrumutat cu mai mult de 4 miliarde de lei în plus. Și 3 miliarde de Euro, adică aproape 15 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, după doar două luni, Florin Cîțu reușise să împrumute cam un sfert din cât urma să aibă nevoie până la sfârșitul anului.
Din calcule proprii, în luna martie Ministerul de Finanțe a mai împrumutat aproape 6,3 miliarde de lei. În aprilie, Cîțu a anunțat că a împrumutat alte 5,7 miliarde de lei. Astfel, încât după primele patru luni din an, el a reușit să aducă în contul statului o sumă de 25 de miliarde de lei, plus încă 3 miliarde de Euro, adică o treime din necesarul prognozat de finanțare pentru acest an dificil. Iar pentru mai , statul are programat să împrumute alte 4,1 miliarde de lei.
Cât privește costurile, Cîțu ne anunță o dobândă medie de 3,5%, însă această informație nu este extrem de relevantă, media între scadențele lungi și cele scurte fiind doar un exercițiu matematic.
În prima licitație din mai, Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 700 mil. lei de la bănci, cu dobânda de 4,43% (în creștere evidentă) pe an şi scadenţa în 2028.
Dar ce fac municipalitățile cu împrumuturile proprii? Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional al României, a acordat săptămâna trecută Primăriei Capitaliei un împrumut de urgenţă de 115 mil. euro (555 mil. lei) pentru plata obligaţiunilor municipale ajunse la scadenţă. Pe 4 mai 2020, emisiunea de obligaţiuni, care este listată la bursa de la Bucureşti, ajungea la scadenţă şi prin urmare, pentru a-şi plăti investitorii, PMB a accesat în sistem de urgenţă un împrumut de la BERD. 3,6% a fost cuponul anual pe această scadenţă, dar pentru noul credit, BERD nu comentează nivelul dobânzii.
Este de menționat și faptul că, săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch a înrăutăţit perspectiva de rating a PMB de la stabilă la negativă. 4 fonduri de pensii Pilon II din cele 7 din România aveau plasamente la această emisiune a PMB care astăzi ajunge la scadenţă (NNpensii cu 66 milioane de lei, Aripi cu 26 milioane de lei, BCR Pensii cu 13 milioane de lei și BRD Pensii, cu 12 milioane de lei).
