Cea mai mare economie a lumii pare să fie în cădere liberă, după ce datoria guvernamentală a ajuns la borna de 35.000 de miliarde de dolari.
Datoria publică a Statelor Unite ale Americii a trecut de o bornă greu de conceput – 35.000 de miliarde de dolari. Deși dezbaterea politică dintre candidații pentru fotoliul de la Casa Albă nu atinge nivelul îndatorării, politicile de reducere a deficitului ar putea avea efecte pe termen lung greu de ținut în frâu.
Datoria publică a Statelor unite a depășit vineri, 2 august, oficial nivelul de 35 de trilioane de dolari, echivalent cu 120% din produsul intern brut, conform New York Times. Deși este la un nivel ridicat, după creșterile substanțiale din timpul mandatelor lui Donald Trump și Joe Biden la Casa Albă, cea mai mare îndatorare raportată la PIB a fost înregistrată în 2020, când a atins 125%.
Biroul de Buget al Congresului a estimat luna trecută că datoria suverană urmează să depășească 56 de trilioane de dolari până în 2034, iar cheltuielile publice și plata dobânzilor vor depăși veniturile din taxe. Plățile cu dobânzile, care se situează la un nivel ridicat pentru Statele Unite, îngreunează administrarea datoriilor.
Peste 10 ani, plățile anual cu dobânzile vor ajunge la 1,7 trilioane, aproape dublu față de nivelul curent, și or reprezenta unul dintre cele mai mari costuri pentru bugetul public.
În timpul mandatului lui Trump, datoria a crescut cu 8,3 trilioane de dolari, în timp ce Biden a împrumutat 4,3 trilioane de dolari în primii trei ani și cinci luni de mandat.
Președintele în funcție a promis un program de reducere a deficitului evaluat la 3 trilioane de dolari în următorii zece ani, prin creșterea taxelor pe cei cu venituri mari și corporații. Totuși, după retragerea candidatului Biden, vicepreședintele Kamala Harris nu a clarificat vreun plan bugetar.
La fel, Donald Trump a promis un plan care să reducă deficitul, dar care a ieșit din prim-plan în ultima perioadă.
Analiști citați de Adevărul spun că astfel de politici ar putea avea un efect nedorit, anume creșterea inflației, care, la rândul său, va pune Rezerva Federală într-o poziție în care ar putea menține dobânda de referință la un nivel ridicat. Un cost mare al împrumuturilor poate afecta negativ activitatea economică, împingând țara spre încetinirea creșterii sau chiar spre recesiune.
