Rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti, Mihnea Costoiu, a declarat că România are nevoie în următorii 10 de ani de 400.000 de ingineri „faţă de ce produce astăzi”, potrivit prognozelor în domeniu.
„O să mă adresez în mod special tinerilor şi o să vă dau câteva dintre argumentele pentru a fi inginer. Dincolo de lucrurile cele mai cunoscute, vreau să vă dau două cifre de care tot vorbesc de câţiva ani de zile, dar foarte importante. Suntem la 30 de ani de la Revoluţie şi în aceşti 30 de ani 200.000 de mii de ingineri au părăsit România, 200.000, formaţi înainte sau după 1989, şi doar, cu ghilimele de rigoare, 20.000 de medici. Este o realitate în condiţiile în care industria românească – e adevărat, nu extrem de răspândită la nivel naţional, nu la fel de bine dezvoltată într-o parte sau alta a ţării – industria românească creşte, iar toate prognozele spun că România are nevoie în următorii 10 de ani de 400.000 de ingineri faţă de ce produce astăzi„, a declarat Mihnea Costoiu, sâmbătă, în cadrul conferinţei „Viitorul în Educaţie şi Inginerie” organizată la Universitatea Politehnică Bucureşti, unde auditoriul a fost format, în principal, din câteva sute de elevi de la mai multe licee din ţară şi Bucureşti.
El a punctat faptul că Politehnica Bucureşti este universitatea cu numărul cel mai mare de studenţi absolvenţi din România.
Generaţia de anul acesta a UPB „a numărat 3.500 de absolvenţi, cea mai mare generaţie de după 1989”, iar „ofertele de locuri de muncă au ajuns, anul acesta, la 23.000”, a adăugat Costoiu.
„De ce să fii inginer ? Tocmai pentru că această cerinţă este una extrem de importantă pe piaţă. Pe de altă, chiar dacă nu-mi place să spun acest lucru, nu-mi face plăcere, dar este o realitate, îţi alegi ţara unde lucrezi, deşi, evident, ne-am dori ca ţara să fie aceasta, ţara în care învăţăm şi creştem, dar nu putem nega o realitate că mulţi dintre studenţii noştri pleacă în străinătatea pentru a lucra şi faptul că universitatea are o rată de angajabilitate de peste 95% după primul an de absolvire sunt doar câteva dintre argumente”, a declarat rectorul UPB.
Mihnea Costoiu a subliniat şi câteva elemente legate de viitorul ingineriei şi viitorul educaţiei.
„Suntem într-o schimbare majoră, suntem într-o schimbare de paradigmă, tehnologia este extrem de prezentă în viaţa noastră a tuturor şi tehnologia devine un mijloc şi nu un scop în sine. Şcoala se schimbă, trebuie să se schimbe sau ar trebui să se schimbe şi ea şi ceea ce încercăm să vă propunem la Politehnică este această schimbare a şcolii într-o altfel de şcoală, evident păstrând tradiţia şi forţa universităţii noastre venită din tradiţia ei. Şi am vrea să consideraţi că această şcoală tehnică nu este în sine un scop, ci este o trambulină spre viitorul fiecăruia dintre studenţi şi, extrem de important, un mijloc de a strânge legăturile între noi, cei care lucrăm în sistemul educaţional”, a mai declarat rectorul UPB.
Preşedintele Senatului UPB, Ecaterina Andronescu, le-a transmis tinerilor că, urmând cursurile unei şcoli tehnice cum este Politehnica din Bucureşti, pot deveni „creatori de tehnologie”.
„Lumea se schimbă şi schimbarea omenirii este astăzi datorată tehnologiei, iar tehnologia se creează la Politehnică. Ca urmare, devenind studenţi ai Politehnicii, deveniţi creatori de tehnologie şi sunteţi în prima linie a evoluţiei omenirii”, a adăugat Andronescu.
Decanul Facultăţii de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, Cristian Doicin, le-a vorbit celor prezenţi despre meseriile viitorului, inteligenţa artificială şi alte elemente care stau la baza conceptul de Industrie 4.0, potrivit Agerpres.
Nu în ultimul rând, directorul general adjunct al UPB, Gabriel Petrea, le-a prezentat elevilor avantajele ce decurg din absolvirea unei universităţi tehnice pornind de la aspectul legat de atractivitatea profesiei pe piaţa muncii, dar şi aspectele financiare avantajoase care decurg din practicarea meseriei de inginer.
În a doua parte a conferinţei au fost programaţi pentru prezentări şefi de instituţii, precum comandantul Spitalului Militar Central, Florentina Ioniţă Radu, dar şi reprezentaţi ai unor mari companii cu activitate în România din domeniile ştiinţei şi ingineriei.
