Statul român consumă mult prea mult, în raport cu ceea ce produce. Asta o face an de an, fără să existe niciun fel de plan de oprire a acestei tendințe. Și am învățat să supraviețuim cu aceasta. Numai că, de peste două luni trăim într-o nouă lume, în care o pandemie care a speriat întreaga omenire a închis o parte din economia noastră. Și, în aceste noi condiții, deficitul, boala cronică a administrației românești, s-a acutizat și tinde să producă o explozie.
Pe primele 4 luni ale anului 2020, statul român a străns la bugetul consolidat 98 de miliarde de lei și a cheltuit 125 miliarde de lei. 27 de miliarde reprezintă deficitul bugetar pentru prima treime a anului, sau 2,5% din PIB. Cu alte cuvinte, fiecare al cincilea leu cheltuit de stat trebuie împrumutat.
https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc30aprilie2020.pdf
Din ce s-au strâns, totuși, 98 de miliarde de lei? Jumătate sunt veniturile de la bugetul statului (48 de miliarde de lei) și mai bine de o treime (36 de miliarde de lei) sunt contribuțiile plătite de români la fondul de pensii și la cel de sănătate. 7 miliarde de lei sunt venituri nefiscale și 6 miliarde de lei sunt banii europeni veniți de la UE. Din cei 48 de miliarde de lei strănse la bugetul statului, mai bine de jumătate sunt din TVA (16 miliarde de lei) și accize (peste 10 miliarde de lei); aproape 8 miliarde de lei vin din impozitul pe salarii/venit și 6,5 miliarde de lei din impozitul pe profit. 2,3 miliarde de lei au fost strânse de primării din impozitul pe proprietăți.
Salvarea bugetului a venit de la creșterea ușoară a veniturilor din impozitele pe venit și din creșterea nivelului contribuțiilor sociale, pe când amenințarea cea mare provine din scăderea impozitului pe profit strâns de la companii. Toate aceste comparații se referă la perioada primelor 4 luni din 2019.Oricum, activitatea aferentă lunii aprilie, vârful crizei, va fi resimțită bugetar abia în luna mai , când se plătesc impozitele aferente lunii precedente.
TVA, principala taxă de consum, indică o scădere a acestui indicator (consumul), veniturile din TVA fiind mai mici cu o cincime decât cele din perioada similară a anului trecut.
Mai mult de un sfert din cheltuielile statului s-au dus în salarii: 35 de miliarde de lei. 17 miliarde s-au dus pe cheltuielile de întreținere ale aparatului bugetar, 7 miliarde de lei au fost dobânzile plătite în contul datoriei acumulate și încă 3 miliarde de lei subvenții plătite de stat. 44 de miliarde de lei s-au cheltuit pentru pensii și asistență medicală, 5,5 miliarde de lei s-au cheltuit pentru investiții.
Suma totală cheltuită din fondurile europene a fost de 6,7 miliarde de lei.
Cifra sintetică cea mai expresivă este deficitul bugetar și deficitul bugetar în primele patru luni din an a crescut la 2,48% din PIB, faţă de 1,67% din PIB, cât era în primul trimestru al anului. Tendința de creștere a deficitului este cea care îngrijorează pentru că am putea ajunge la unul de peste 8% din PIB, ceea ce ne va afecta pe termen lung dezvoltarea economică. Tendința este, o repet, ceea ce îngrijorează, adică ritmul cu care crește deficitul. Numai în ultima lună, statul a stâns doar 26 de miliarde de lei și a cheltuit aproape 35 de miliarde, generând un deficit de 9 miliarde de lei. Pe o singură lună.
Nu este, deci, de mirare faptul că Ministerul de Finanţe s-a împrumutat în luna mai cu 7,7 miliarde lei de pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat, din care 1,9 miliarde lei prin certificate. Mai mult, statul a lansat o emisiune de eurobonduri, care a atras fonduri de 3,3 miliarde euro. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.
