În anul 2021, veniturile bugetului consolidat pentru un stat membru al UE au reprezentat, în medie, 46,9% din PIB. În același an, cheltuielile bugetului general consolidat în PIB pentru un stat membru al UE au reprezentat, în medie, 51,6% din PIB. Avem, așadar, un deficit bugetar mediu de -4,7% din PIB.
Vom înțelege foarte multe dacă vom vedea cum se comportă România din aceleași puncte de vedere în același an, 2021:
la noi, ponderea veniturilor bugetare în PIB este de doar 32,8% din PIB, iar a cheltuielilor de 39,9% din PIB. Prima concluzie este că avem un deficit foarte mare, (-7,1% din PIB), adică cu 50% mai mare decât media europeană. A doua concluzie este și mai dureroasă: cu un nivel al cheltuielilor mai mic de 40% din PIB, țara noastră este silită să facă același tip de politici (europene, de altfel) cu celelalte țări din UE, care au însă o medie a cheltuielilor de 51,6% din PIB, adică au un disponibil mai mare cu 30% decât avem noi.
Ne putem compara cu Polonia:
cu Ungaria:
sau cu Cehia:
Toate aceste state estice strâng peste 40% din PIB la buget și au, ca atare, sume mai mari pe care le pot cheltui: 46,4% cehii, 47,9% ungurii și 44,2 % polonezii.
În 2021, singurele două state europene cu excedent bugetar au fost Danemarca (+2.3%) și Luxembourg (+0.9%). Cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar s-a înregistrat în Malta (-8.0%), apoi în Grecia (-7.4%), Letonia (-7.3%), Italia (-7.2%) și Romania (-7.1%). Spania (-6.9%), Ungaria (-6.8%), Franța (-6.5%) și Slovacia (-6.2%) nu au fost nici ele prea departe. De altfel, 15 state membre ale UE au depășit ținta de deficit de 3% din PIB.
Ei bine, deficitele mari se traduc în datorii publice în creștere. Peste 88% din PIB este nivelul datoriei publice medii în statele membre ale UE, în scădere față de anul precedent, dar totuși la un nivel ridicat.
Cel mai ridicat nivel al îndatorării rămâne cel din Grecia (193.3% din PIB, sub 200% pentru prima oară după mulți ani), urmat de Italia (150.8%), Portugalia (127.4%), Spania (118.4%), Franța (112.9%), Belgia (108.2%) și Cipru (103.6%); cel mai scăzut este în Estonia (18.1%), Luxembourg (24.4%) și Bulgaria (25.1%).
Cu aproximativ 50%, România ocupă poziția a 9-a în clasamentul celor mai mici deficite din UE:
din păcate, avem a patra cea mai rapidă detriorare a gradului de îndatorare:
Concluzia nici nu mai trebuie exprimată explicit, ci ar trebui să ne uităm doar la costurile pentru împrumutul pe termen lung al statelor membre:
