De la un timp încoace, guvernul și-a cam epuizat resursele de creștere, astfel că, după un prim trimestru gâfâit din 2024 (trimestrul I, +0,5% față de trimestrul precedent), în cel de-al doilea trimestru a cam venit stagnarea și s-a raportat o creștere de doar 0,1% față de trimestrul precedent. Motiv pentru care au început să curgă și penalizările din prognozele de creștere: de la peste 3% anunțată la începutul anului, acum toate băncile indică prognoze mult mai moderate, la jumătate față de cifrele avansate inițial. Cât despre ipoteza de creștere asumată de guvern prin legea bugetului pe anul acesta (+3,4%), realitatea primului semestru (+0,7% față de semestrul similar din 2023) o transformă într- o glumă proastă . Nu mai departe de aprilie, toate prognozele pentru țara noastră arătau spectaculos: +2,8% din partea durilor de la FMI și un generos +3,3% din partea mai blânzilor experți ai Băncii Mondiale (https://cnp.ro/#:~:text=Prognoza%20pe%20termen%20mediu%202024%E2%80%902027%2C%20varianta%20de%20prim%C4%83var%C4%83&text=Datele%20recente%20publicate%20de%20Fondul,2%25%20pentru%202024%20%C5%9Fi%202025. ). Acum înțeleg de ce guvernul Ciolacu și-a bugetat o ditamai creștere economică de 3,4%: pentru a putea cheltui cât vor și pentru a umple ecranele patriei cu cifrele propagandistice.
Dar pe „experții” și „specialiștii” de la FMI și Banca Mondială ce i-a fi mânat în goana după proslăvirea guvernului care mirosea de la o poștă a fanfaron și incompetent? Unde mai pui că și Comisia Europeană cam la fel de roz vedea lucrurile în prognoza de primăvară, publicată vara: comisarul Paolo Gentiloni își punea reputația în joc să ne convingă cum va crește guvernul Ciolacu economia cu 3,3% anul acesta :
Văzând atâta optimism din partea Bruxelles-ului rămâi puțin pe gânduri: dacă în cazul FMI și al Băncii Mondiale poate fi suspectată o crasă superficialitate, la Comisia Europeană, aflată și ea anul acesta în alegeri europarlamentare și cu Ursula von der Leyen silită să facă tot felul de compromisuri cu cele 27 de guverne, sigur era un interes cât se poate de concret. Și nici măcar nu trebuie să cauți prea mult interesul comun al lui von der Leyen și al mândrului absolvent de bacalaureat, Marcel Ciolacu. Dacă ne uităm cu atenție în tabelul de mai sus, ne sare în ochi imediat șmecheria: Comisia Europeană ne atribuia o pondere a datoriei publice de puțin peste 50% din PIB, adică 50,9%, la limita celor 50% care, conform legii, ar fi trebuit să declanșeze înghețarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în an electoral. Acum, e un exercițiu simplu de aritmetică: dacă PIB-ul crește mai rapid decât datoria, ponderea datoriei în PIB scade. Numai că, să vedeți minune: atunci când comisarul european Gentiloni semna prognoza de primăvară privind țara noastră, ponderea datoriei publice în PIB era deja de 52,6% din PIB, așa cum indică chiar ministerul de finanțe de la București:
Sursa: https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatguvconformUERo052024.pdf
Ei vedeți, boieri dumneavoastră, de ce vrea guvernul, cu binecuvântarea complice a Comisiei Europene, să se împăuneze cu o creștere economică pe care n-o poate obține: pentru a se putea împrumuta în voie în anul electoral 2024! Simplu ca bună ziua, mai simplu chiar și decât a obține o adresă oficială cu miraculoasa notă de 7,03 pentru bacalaureatul pierdut al premierului.
Acum, așa, să fixăm un pic cifrele astea poznașe: numai până la alegerile comasate din iunie, vajnicul guvern al lui Ciolacu a împrumutat vreo 79 de miliarde de lei (16 miliarde de euro) de la începutul anului 2024. Dacă va continua în ritmul ăsta, va ajunge la 160 de miliarde de lei pe tot anul (32 de miliarde de euro)! Dintre care minim 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro) nu ar fi trebuit împrumutați dacă guvernul ar fi avut decența să coreleze creșterea economică cu datoria publică. Dar, dacă ar fi făcut-o, de unde bani pentru clientela de partid în anul electoral 2024? Și-uite așa, mai bine să fie sacrificată țara, care se va trezi la anul plină de datorii și pusă la pământ de un guvern care, de la începutul acestui an, n-a făcut altceva decât să caute diploma de bacalaureat a premierului.
Reținem, așadar, faptul că guvernului Ciolacu-Ciucă-Iohannis i s-a cam terminat benzina și nu prea mai are cu ce să crească economia. Căci stagnarea din trimestrul al doilea al acestui an nu este un accident singular și vine după mai multe poticneli: anul trecut am avut două trimestre cu scădere a economiei (I și IV, câte -0,6% fiecare) și două cu creștere anemică (+1,5% în trimestrul II și +0,8% în trimestrul III)- https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr2r2024_1.pdf .
Nici contextul european nu este deloc grozav căci, urmând linia prestațiilor mediocre din timpul primului mandat von der Leyen, întreaga economie a Uniunii Europene stagnează, cu o creștere trimestrială de doar 0,2% și cu cea mai mare economie a continentului, Germania, aflată în restrângere economică. Ei bine, după ce că întreaga economie europeană este la pământ, ritmul nostru de creștere a ajuns la jumătate din cel mediu al UE, într-un proces de retragere care vine după ani buni de creștere românească mult peste media europeană. Iată că acum România a ajuns să aibă abia a 20-a creștere economică, la jumătate față de media UE. Iar faptul că Germania este la al șaselea trimestru de scădere economică în ultimii trei ani nu este deloc îmbucurător pentru noi, căci Germania rămâne primul partener comercial al țării noastre (https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/2-06092024-ap ). Cu creșteri trimestriale modeste (0,2% fiecare), nici situația celorlalți doi mari parteneri comerciali (Franța și Italia) nu ne prea ajută.
Ceea ce, însă, întregește semnalul negativ din economia noastră este indicatorul complementar creșterii economice și anume cel privind ocuparea forței de muncă. Pe trimestrul al II-lea din acest an, România a pierdut 0,5% din gradul de ocupare al forței de muncă, cea mai gravă deteriorare din Uniunea Europeană.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/2-06092024-ap
Ca să fie clar: am pierdut 0,5% dintre angajați în lunile aprilie-iunie din acest an, pentru prima oară din 2020 încoace.
În afara celor doi indicatori principali (creșterea economică și numărul de angajați), mai sunt și alte cifre care ne arată că suntem în „pierdere de suflu”. Unul dintre ei privește situația din sectorul serviciilor, acolo unde avem, de la începutul anului o situație extrem de grea: -5,5% în ianuarie, -1,6% în februarie, +0,2% în martie, -1% în aprilie, +15,4% în mai și -15,2% în iunie. Practic, în principala ramură a economiei noastre avem o scădere cât se poate de clară.
Și dacă tot am ajuns la tabloul economiei noastre, hai să vedem cum s-a comportat fiecare ramură în parte:
- Cea mai importantă parte a economiei este cea intitulată: „comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante”, cu o pondere de 23,2% din PIB; aceasta nu a contribuit deloc la creșterea PIB pe primul semestru din 2024 în raport cu semestrul similar din 2023 (0,0% creștere);
- A doua cea mai importantă ramură este industria (pondere de 17,5% din PIB), și aceasta are o contribuție negativă , -0,1%, la creșterea de pe primul semestrul al anului;
- Apoi urmează statul, sub titulatura „Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” , cu o pondere de 14,2% din PIB, aici având o contribuție nulă la creștere (0,0%);
- Informații și Comunicații, cu o pondere de 7,8% din PIB este ramura tot cu contribuție nulă la creștere (0,0% ) în acest prim semestru;
- Tranzacțiile imobiliare (7,6% din PIB) au venit cu o contribuție negativă (-0,1% );
- Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (7,6% din PIB) au cunoscut și acestea o contribuție negativă (-0,1%) la creșterea de pe semestrul I al anului acesta;
- Contribuție pozitivă de 0,2% avem în zona cultural-sportivă „Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servici”, cu o pondere de 3,9% din PIB;
- Construcțiile (5,4% pondere în PIB) au, de asemenea, o mică contribuție pozitivă (0,1%) la creșterea din primul semestru;
- Și dacă sectorul bănci-asigurări (2,2% din PIB ) are o contribuție nulă la creșterea PIB-ului din primul semestru, agricultura (doar 1,8% din PIB) are o contribuție de 0,2% la creșterea economică din semestrul I.
Pe ansamblul economiei, valoarea adăugată brută totală (adică ceea ce se împarte ca salarii și profituri în economie) a crescut doar cu 0,2% în primul semestru al anului 2024 față de semestrul similar din 2023. Și-atunci de unde ne vine cifra de +0,7% creștere de PIB pe primele șase luni? Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns, dar cea mai mare contribuție la creșterea economică o au ….impozitele pe produs, adică TVA și accize, care , cu doar 8,8% pondere în PIB, au adus o contribuție de 0,5% la creșterea PIB-ului semestrial.
Oameni buni, voi înțelegeți ce au făcut Ciucă și Ciolacu din această țară? Aproape trei sferturi din creșterea economică provine din creșterea de TVA și accize!
Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr2r2024_1.pdf
Tabloul de bord al economiei noastre de mai sus indică și o schimbare dramatică în structura economică a țării din ultimii patru ani, după cele patru guverne Iohannis:
- Industria reprezenta, în trimestrul IV din 2019, 21,8 % din PIB și astăzi mai este doar 17,5% din PIB, după o scădere de o cincime, sau 4 puncte procentuale de PIB, cea mai dramatică prăbușire din istoria țării;
- Agricultura avea, în 2019, o pondere de 4,1% din PIB și acum nu mai este nici jumătate (1,8% din PIB);
- Construcțiile și-au scăzut și ele ponderea în PIB de la 6,4% în 2019 la 5,4% din PIB în 2024;
- Băncile și asigurările și-au scăzut ușor ponderea în PIB, de la 2,4% în 2019 la 2,2% anul acesta;
Care sunt, însă, sectoarele care au crescut? Păi în primul rând comerțul și HORECA, care au urcat de la 18,2% la 23,2% în PIB în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, tot ce au pierdut industria și construcțiile, au câștigat comerțul și HORECA! Au mai câștigat „informațiile și comunicațiile”, care au urcat de la 5,2% în PIB în 2019 la 7,8% anul acesta. Printre câștigători este și statul, care și-a crescut ponderea administrației de la 13,6% în PIB în 2019 la 14,2% din PIB în 2024. Marginal a crescut și ponderea tranzacțiilor imobiliare, de la 7,2% din PIB în 2019 la 7,6% din PIB în 2024, dar și sportul și cultura (de la 3,4% din PIB la 3,9% din PIB).
Paradoxal, deși aveam un TVA mediu mai mic în 2019, ponderea „impozitelor pe produs” era atunci mai mare, 9,6% din PIB, față de 8,8% din PIB anul acesta. Ei, și-acum să ne dăm doi pași în spate și să vedem cum s-a schimbat economia noastră în doar cinci ani: au scăzut ponderile în PIB ale industriei, agriculturii și construcțiilor și au crescut cele ale comerțului, HORECA, ale statului și ale comunicațiilor. În plus, deși au crescut și TVA mediu și accizele, ponderea acestora în PIB s-a redus semnificativ– https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2019_2.pdf
Creșterea ponderii comerțului și a statului în economie se vede de la o poștă, atunci când ne uităm la deficitul comercial: pe primul semestru al anului 2019, deficitul comercial al comerțului cu bunuri era de 7,7 miliarde de euro (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce06r19.pdf ), iar anul acesta, tot pe primul semestru, am avut un deficit al comerțului cu bunuri de 15 miliarde de euro – https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce06r24.pdf ! Simplu, cum ai zice bacalaureat: am redus industria și agricultura și s-a dublat deficitul comercial!
În concluzie, economia noastră a început să gâfâie, benzina pentru creștere s-a cam terminat, industria și construcțiile și-au redus ponderea în economie cu o cincime, agricultura la jumătate, dar avem din ce în ce mai multe supermarket-uri, iar prețurile la restaurante și hoteluri cresc precum Făt-Frumos, într-un an cât la alții în zece. Să fie cât se poate de clar: regimul Iohannis-Ciucă-Ciolacu a sugrumat industria, construcțiile și agricultura și a dezvoltat comerțul și a crescut statul. În plus, a cam pierdut pe drum impozitele pe care trebuia să le colecteze. Frumoasă performanță, n-am ce zice.
