Structura economiei noastre este, sintetic, următoarea: 755 000 de microîntreprinderi (maxim 9 salariați, maxim 2 milioane de euro cifră de afaceri), 47 000 de întreprinderi mici (maxim 49 salariați, maxim 10 milioane de euro cifră de afaceri) , 8600 de întreprinderi medii (maxim 249 salariați, maxim 50 milioane de euro cifră de afaceri) și 2000 de întreprinderi mari.
Ei bine, cifra de afaceri realizată în această țară se împarte astfel: partea leului (mai bine de jumătate din economie) revine marilor companii (1328 miliarde de lei), o cincime revine întreprinderilor medii (438 de miliarde de lei), aproape o șesime întreprinderilor mici (368 de miliarde de lei) și cam a zecea parte microîntreprinderilor (287 de miliarde de lei). Ei bine, cu doar 10% din economie, aceste biete microîntreprinderi angajează o cincime din salariații națiunii (950 000 de oameni), mai mult decât întreprinderile medii (752 000 de oameni) sau cele mici (866 000 de oameni), fiind depășite doar de marile corporații (1 432 000 de oameni) și de angajații statului (1 300 000 de oameni). Și asta nu-i nimic, căci iată de unde vin profiturile și impozitul pe profit al statului: din jumătate de economie, marile companii realizează doar 38% din profit (97 de miliarde de lei), în vreme ce, din cele doar 10% din economie, microîntreprinderile produc un profit cumulat de 31% din total (77 de miliarde de lei).Citind datele de mai sus cu un ochi limpede reiese cu claritate că micii antreprenori români abia de văd 1 leu din fiecare 10 încasați în țară. Dar ei plătesc salariile pentru unul din cinci români angajați și raportează aproape o treime din profiturile din economie.
