Banca Națională a României a realizat mai multe scenarii privind impactul taxei pe active asupra sectorului. Astfel, a ajuns la concluzia că, printre alte, această taxă introdusă prin OUG 114 ar duce chiar la scădere economică, pe lângă alte efecte negative precum reducerea creditării, scrie Hotnews.ro
Impactul estimat conform scenariului de bază (taxa de 1,2% pe toate activele financiare) este:
– pentru anul 2019, (i) rezultatul financiar net al sectorului bancar ar fi o pierdere de 1,2 miliarde lei, (ii) indicatorul de solvabilitate ar scadea cu aproximativ 2 puncte procentuale (până la 17,9%), (iii) 7 bănci dintre care 2 institutii de importanță sistemică ar consemna deficit de capital, necesitând majorări în sumă de 0,6 miliarde lei, (iv) reducerea creditării ar fi de 6 miliarde lei (din care 3,3 miliarde credite acordate sectorului real), (v) creșterea economica ar scadea cu 0,64 puncte procentuale.
– pentru anul 2020, (i) rezultatul financiar net al sectorului bancar ar fi o pierdere de 1,2 miliarde lei, (ii) indicatorul de solvabilitate ar scadea cu aproximativ 1,2 puncte procentuale (până la 16,7%), (iii) 14 bănci din care 4 instituții de importanță sistemică ar consemna deficit de capital, necesitând majorări în sumă de 1,6 miliarde lei, (iv) reducerea creditării ar fi de 10,9 miliarde lei (din care 5,9 miliarde credite acordate sectorului real), (v) creșterea economică ar scădea cu 1,07 puncte procentuale.
Cele 4 scenarii
Scenariul 1(includerea tuturor activelor financiare în baza supusă taxării)
Potrivit scenariului, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar fi negativ 2 miliarde lei), 29 din 35 de institutii de credit consemnând pierderi. lndicatorul de solvabilitate (determinat prin excluderea sucursalelor băncilor străine, pentru care cerințele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a băncii străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018) la 17,9% la finele anului 2019, respectiv la 16,7% în decembrie 2020. Un numar de 14 institutii de credit (din care 4 instituții de importanță sistemică) ar necesita majorări de capital pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii 1 la finele anului 2020.
Deficitul de capital ar atinge 0,6 miliarde lei in anul 2019, respectiv 1,6 miliarde lei în anul 2020. lnstitutiile de credit avand un nivel insuficient al capitalului, in absenta capacitatii financiare de majorare a acestuia, vor lua măsuri de reducere a creditării pentru restabilirea unei rate adecvate a capitalului, conducând la diminuarea creditelor acordate cu pana la 6 miliarde lei în anul 2019 (dintre care 3,3 miliarde lei credite acordate sectorului real, iar 2,7 miliarde lei credite acordate sectorului guvernamental șși altor entități), respectiv 10,9 miliarde lei în anul 2020 (dintre care 5,9 miliarde lei credite acordate sectorului real, iar 5 miliarde lei credite acordate sectorului guvernamental și altor entități).
În aceste condiții, față de scenariul de bază, creșterea economică decelereaza cu aproximativ cu 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 1,1 puncte procentuale în 2020, iar rata inflației este mai redusă cu 0,04 puncte procentuale în anul 2019 și 0,14 puncte procentuale în anul 2020.
Scenariul 2 (reducerea cu 25% a bazei de active financiare supuse taxării în cazul băncilor având ca acționari majoritari instituții de credit străine)
Conform acestuia, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar fi negativ însă impactul ar fi mai scăzut decât cel estimat conform scenariului I (0,76 miliarde lei), 29 din 35 instituții de
credit consemnând pierderi. lndicatorul de solvabilitate (determinat prin excluderea sucursalelor băncilor străine, pentru care cerințele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a băncii străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018) la 18,3% la finele anului 2019, respectiv la 17,3% în decembrie 2020. Un număr de 10 institutii de credit (din care 2 instituții de importanță sistemică) ar necesita majorări de capital în sumă de 0,44 miliarde lei in anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei in anul 2020 pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii.
credit consemnând pierderi. lndicatorul de solvabilitate (determinat prin excluderea sucursalelor băncilor străine, pentru care cerințele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a băncii străine) ar scădea de la 20% (septembrie 2018) la 18,3% la finele anului 2019, respectiv la 17,3% în decembrie 2020. Un număr de 10 institutii de credit (din care 2 instituții de importanță sistemică) ar necesita majorări de capital în sumă de 0,44 miliarde lei in anul 2019, respectiv 1,12 miliarde lei in anul 2020 pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii.
Institutiile de credit avand un nivel insuficient al capitalului, in absenta capacitatii financiare de majorare a acestuia, vor lua masuri de reducere a creditarii pentru restabilirea unui nivel adecvat al capitalului, conducand la diminuarea creditelor acordate cu pana la 4,8 miliarde lei in anul 2019 ( dintre care 2, 7 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 2,1 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati), respectiv 7,3 miliarde lei in anul 2020 (dintre care 3,9 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 3,4 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entități).
În aceste conditii, fata de scenariul de baza, creșterea economica decelereaza cu aproximativ 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 0,9 puncte procentuale in 2020, iar rata inflatiei este mai redusa cu 0,03 puncte procentuale in anul 2019 și 0,09 puncte procentuale in anul 2020.
Scenariul 3 (Scenariul 2 + exceptarea din baza de taxare a expunerilor față de administrații publice precum și a expunerilor față de banca centrală reprezentate de constituirea legață a rezervelor minime obligatorii)
Conform scenariului 3, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar fi pozitiv (11 miliarde lei), doar 24 din 35 de institutii de credit consemnand pierderi. lndicatorul de solvabilitate (detenninat prin excluderea sucursalelor bancilor straine, pentru care cerintele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a bancii straine) ar scadea mai lent decat in primele doua scenarii, de la 20% (septembrie 2018) la 19% (decembrie 2019), respectiv la 18,6% (decembrie 2020). Un numar de 7 institutii de credit (din care 2 institutii de importanta sistemica) ar necesita majorari de capital in suma de 0,2 miliarde lei in anul
2019, respectiv 0,6 miliarde lei in anul 2020, pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii pana la finele anului 2020.
2019, respectiv 0,6 miliarde lei in anul 2020, pentru atingerea unui nivel adecvat al fondurilor proprii pana la finele anului 2020.
În absenta capacitatii financiare de majorare a capitalului, institutiile de credit care vor inregistra un nivel insuficient al capitalului, vor fi nevoite sa ia masuri de reducere a creditarii pentru restabilirea unui nivel adecvat de capitalizare, conducand la diminuarea creditelor acordate cu pana la 2,6 miliarde lei in anul 2019 (dintre care 1,5 miliarde lei credite acordate sectorului real iar l, l miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati), respectiv 3,6 miliarde lei in anul 2020 (dintre care 1,7 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 1,9 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati).
În aceste conditii, fata de scenariul de baza, creșterea economica decelereaza cu aproximativ 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 0,8 puncte procentuale in 2020, iar rata inflafiei este mai redusa cu 0,02 puncte procentuale in anul 2019 și 0,04 puncte procentuale in anul 2020.
Scenariul 4 (Scenariul 3 + diminuarea suplimentării a bazei cu activele reprezentand credite performante acordate societiiților nefinanciare)
Conform scenariuJui, rezultatul financiar anual al sectorului bancar ar ti pozitiv (2,2 miliarde lei), 21 din 35 de institufii de credit consemnand insa pierderi. Indicatorul de solvabilitate
(determinat prin excluderea sucursalelor bancilor straine, pentru care cerintele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a bancii straine) ar scadea de la 20% (septembrie 2018) la 19,4% (decembrie 2019), respectiv Ia 19,2% (decembrie 2020). Un numar de 6 institutii de credit (din care o institutie de importanta sistemica) ar necesita majorari de capital in suma de 0,2 miliarde lei in anul 2019, respectiv 0,4 miliarde lei in anul 2020, pentru atingerea unui nivel adecvat al capitalizarii.
(determinat prin excluderea sucursalelor bancilor straine, pentru care cerintele de capital sunt monitorizate de autoritatea de supraveghere a bancii straine) ar scadea de la 20% (septembrie 2018) la 19,4% (decembrie 2019), respectiv Ia 19,2% (decembrie 2020). Un numar de 6 institutii de credit (din care o institutie de importanta sistemica) ar necesita majorari de capital in suma de 0,2 miliarde lei in anul 2019, respectiv 0,4 miliarde lei in anul 2020, pentru atingerea unui nivel adecvat al capitalizarii.
În absenta capacitatii financiare de majorare a capitalului, institutiile de credit care ar lnregistra un nivel insuficient al capitalului, vor fi nevoite sa ia masuri de reducere a creditarii pentru restabilirea unui nivel adecvat al capitalului, conducand la reducerea creditelor acordate cu pana la 2,0 miliarde lei in anul 2019 (dintre care 1,2 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 0,8 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati), respectiv 2,5 miliarde lei in anul 2020 (dintre care 1,2 miliarde lei credite acordate sectorului real iar 1,3 miliarde lei credite acordate sectorului guvemamental și altor entitati).
În aceste conditii, fata de scenariul de bază, creșterea economica decelereaza cu aproximativ 0,6 puncte procentuale in 2019, respectiv 0,8 puncte procentuale in 2020, iar rata inflatiei este mai redusa cu 0,01 puncte procentuale in anul 2019 și 0,03 puncte procentuale în anul 2020.
