Banca Mondială a revizuit în creştere la 3,9% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,3 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019, se arată în raportul instituției publicat miercuri. România este „oaia neagră” a regiunii din perspectiva deficitului bugetar, potrivit BM.
Banca Mondială a informat și că se aşteaptă ca România să înregistreze în 2020 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale peste previziunea precedentă.
În pofida îmbunătăţirii estimărilor, Banca Mondială susţine că ritmul de creştere a Produsului Intern Brut al României va încetini semnificativ, de la 7,1% în 2017, la 4% în 2018, 3,9% în 2019, 3,4% în 2020, ajungând la 3,1% atât în 2021 cât şi în 2022.
Potrivit Băncii Mondiale, în Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, creşterea economică s-a redus semnificativ în 2019, până la 2%, cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, ca urmare a încetinirii semnificative înregistrate de primele două economii din regiune: Rusia şi Turcia.
„În Europa Centrală, impulsul dat consumului privat la începutul lui 2019 de pe urma creşterii salariilor şi transferurilor guvernamentale a ajutat la menţinerea unei creşteri peste potenţial. Acest impact s-a risipit însă la finele anului, ceea ce a contribuit la încetinirea creşterii, în pofida evoluţiei pozitive a sectorului construcţiilor în unele economii (Ungaria şi România). Încetinirea din zona euro a afectat exporturile în unele cazuri (Bulgaria şi România)”, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
Banca Mondială subliniază că „sprijinul fiscal şi impulsul dat consumului privat va începe să dispară în unele din cele mai mari regiuni din Europa Centrală până în 2020-2021, cu un spaţiu fiscal limitat pentru a contracara posibilele efecte negative din zona euro (Polonia şi România). Diminuarea populaţiei în vârstă de muncă, în urma emigraţiei în Europa Occidentală, limitează perspectivele de creştere”, conform Agerpres.
De asemenea, Banca Mondială avertizează că „în multe economii din Europa Centrală, spaţiul de manevră pentru a contracara şocurile negative este limitat de deficitele bugetare persistente. Sprijinul fiscal care a contribuit la creşterea acestor dezechilibre (majorarea salariilor în sectorul public, creşterea transferurilor guvernamentale şi capacitatea redusă de colectare a taxelor) a dus la agravarea deficitelor fiscale, care se apropie sau depăşesc limita de 3% din PIB, în special în cazul României”.
