Acordul pentru reducerea datoriei Greciei face ca datoria imensă a țării să fie sustenabilă doar pe termen mediu, în timp ce estimările optimiste privind creșterea economiei și înregistrarea unui excedent primar în viitor fac sustenabilitatea datoriei să fie incertă pe termen lung, se arată într-un raport al Fondului Monetar International.
Raportul organizației financiare internaționale privind sustenabilitatea datoriei Greciei arată diferențe semnificative față de cel prezentat în iunie, conform Reuters, citată de Agerpres.
Guvernele din zona euro au reușit, în iunie, după îndelungi negocieri, să ajungă la un acord îndelung așteptat în vederea reducerii datoriei Greciei, într-un moment în care Atena se pregătește să încheie, la 20 august, al treilea program de asistenta financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro.
Acest acordul prevede prelungirea cu zece ani a scadenței unor împrumuturi în valoare de 96 de miliarde de euro din programul de asistență financiară (aproximativ 40% din totalul pe care Grecia trebuie să-l plătească în următoarele decenii). Maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033. De asemenea, va fi majorată și ultima tranșă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia, astfel încât să-și poată construi un necesar al rezervelor de numerar pentru următoarele luni.
„Acordul pentru reducerea datoriei convenit recent cu partenerii europeni ai Greciei îmbunătățește semnificativ sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, dar perspectivele pe termen lung rămân nesigure. Suntem îngrijorați că această îmbunătățire a indicatorilor privind datoria pe termen lung poate fi susținută doar dacă se vor îndeplini estimările optimiste privind creșterea economiei și înregistrarea unui excedent primar”, raportul FMI sugerând că ar fi dificil de susținut accesul pe piețele financiare pe termen lung fără un nou acord de reducere a datoriei.
Instituția financiară este pesimistă că Grecia va reuși să ajungă la o creștere nominală anuală medie a PIB-ului de 3,1%, de acum și până în 2060, sau la un excedent bugetar de 2,4% din PIB, pentru aceeași perioadă. FMI se așteaptă la un avans al PIB-ului de 2,9% și la un excedent bugetar de 1,8% din PIB pentru același interval.
„Ar putea fi necesare noi acorduri pentru reducerea datoriei astfel încât să se poată ajunge la un nivel sustenabil al datoriei, dar dacă estimările din zona euro privind economia și excedentul bugetar se dovedesc a fi corecte, Grecia nu va avea nevoie de măsuri suplimentare pentru atenuarea poverii datoriei”, apreciază FMI.
În prezent, Grecia se pregătește să urmeze exemplul altor victime ale crizei financiare, Irlanda, Spania, Portugalia și Cipru, care au reușit deja să atragă investitorii pe termen lung pe piețele lor de obligațiuni și, astfel, să poată să se finanțeze independent. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple ar fi nevoie de o includere a obligațiunilor grecești în programul de achiziții al Băncii Centrale Europene sau de îmbunătățiri ale ratingului Greciei, care în continuare este plasat în categoria junk.
Dacă BCE va ajunge la concluzia că datoria Greciei este sustenabilă, acest lucru ar deschide calea pentru ca obligațiunile grecești să fie incluse în ultimele luni de funcționare a programului de achiziții de active al BCE sau, cel puțin, în programul de anul viitor al BCE care vizează reinvestirea veniturilor generate de obligațiunile deținute deja și care vor ajunge la scadență.
După ce a primit ajutoare financiare în valoare de 260 de miliarde euro începând din 2010, ieșirea Greciei din programul de asistență financiară va fi un punct de cotitură și pentru zona euro, pentru că va fi vorba de ultima țară membră care este capabilă să se descurce de una singura după Irlanda în 2013, Spania și Portugalia în 2014 și Cipru în 2016.
Comments are closed.