Cel mai recent semnal al pericolului este venit din, poate cea mai tulbure piață emergentă din lume, și anume Turcia. Lira turcească s-a prăbușit la noi minime istorice în raport cu dolarul, imediat după ce președintele Recep Tayyp Erdogan a declarat că intenționează să-și extindă controlul asupra economiei și să-și asume și responsabilitatea politicii monetare. Asta dacă va câștiga alegerile de luna viitoare, ceea ce de altfel este aproape sigur.
Într-un interviu acordat agenției Bloomberg, Erdogan a lăsat deoparte colapsul aparent al economiei turce prinsă într-un vortex de tip stagflație, unde inflația de două cifre antrenează deprecierea zilnică a lirei, și a spus că după vot va transforma Turcia într-un sistem prezidențial complet, iar banca centrală va trebui să țină seama de cererile sale pentru micșorarea dobânzii … ceea ce este extrem de bizar, pentru că ultimul lucru pe care investitorii din Turcia îl doresc acum sunt rate mai mici. Aceasta, deoarece dobânda cheie a băncii centrale este acum de 13,5%, comparativ cu inflația de 10,9%.
„Atunci când oamenii au dificultăți din cauza politicilor monetare pe cine vor trage la răspundere?”, întreabă retoric Recep Tayyip Erdogan. „Îl vor trage la răspundere pe președinte. De vreme ce îi vor cere socoteală președintelui pentru aceasta trebuie să proiectăm imaginea unui președinte care poate influența politicile monetare”, a apreciat Erdogan. Presedintele Turciei a subliniat ca acest lucru trebuie facut „pentru că aceia care conduc statul sunt responsabili in fata cetatenilor”.
Cu alte cuvinte, în afară de faptul că recent a fost investit cu puteri „excepționale” cvasi-despostice, Erdogan vrea să preia și controlul asupra băncii centrale.
Erdogan critică în mod curent banca centrală pentru stabilirea ratelor dobânzilor despre care spune că au alimentat creșterea prețurilor, un argument care contravine teoriei economice convenționale. Guvernatorul băncii centrale, Murat Cetinkaya, a declarat că majorarea costurilor de creditare sunt o ancoră pentru monedă, o viziune în conformitate cu teoria economică.
Cel puțin bizar, în propria sa viziune macroeconomică, Erdogan crede că reducerea ratelor dobânzii ar duce la reducerea inflației, deoarece costurile împrumuturilor s-ar diminua.
„Bineînțeles că banca noastră centrală este independentă”, a spus Erdogan. „Dar banca centrală nu poate să-și asume această independență și să ignore semnalele date de președinte, care este șeful executivului. Ea își va face evaluările în conformitate cu acestea și va lua măsurile necesare în acest sens. Și cred că acest lucru va duce la pași foarte buni în viitor. ”
Este evident că Erdogan pare că nu înțelege ce înseamnă „independent” în acest caz.
Imediat după declarațiile lui Erdogan, lira turcească a atins un nou minim istoric în raport cu dolarul, scăzând cu 0,6% la 4,43lire pentru un dolar, deprecierea față de începutul anului fiind de 14%.
Luna trecută, Erdogan a convocat alegeri anticipate pentru 24 iunie, iar în cazul unei victorii (care este garantată) va concentra aproape întreaga putere în mâna președintelui. Referendumul din 2017 a redus drastic din atribuțiile parlamentului și a transferat o parte importantă din autoritate președintelui, în cea mai radicală revizuire a Constituției de când a fost fondată republica Turcă în urmă cu 95 de ani. Luna viitoare, victoria în alegeri îi va conferi lui Erdogan puterea unui despot.
„Din momentul în care vom avea un sistem de guvernare prezidențială, eficacitatea noastră va fi foarte diferită”, a spus el. „Facem acest lucru, astfel încât să putem fi trași la răspundere pentru responsabilitățile pe care ni le-am asumat.”
* * *
Erdogan se află în vizită de stat la Londra, unde are planificate întâlniri cu președinți de companii, bancheri și investitori chiar dacă în Turcia criza economică și financiară se acutizează. În program sunt incluse întâlniri cu premierul Theresa May și Regina Elisabeta a II-a.
Mai mult de atât, vizita vine în contextul răcirii până la punctul de îngheț a relațiilor Turciei cu aliații săi din NATO, și reorientarea diplomației turce spre Rusia și Iran. Țara se confruntă cu un risc fără precedent de a fi supusă sancțiunilor din partea SUA, un risc pe care Erdogan îl minimalizează.
Întrebat dacă ar fi pregătit pentru sancțiunile americane în cazul în care ar finaliza achiziția unui sistem de apărare antirachetă din Rusia lui Putin, Erdogan a răspuns că „[Trump] nu ne poate tăia legăturile cu Rusia”, adăugând că „dacă suntem aliați cu SUA, avem nevoie de solidaritate, nu de sancțiuni „.
În acest timp, colapsul aparent al economiei turce a zdruncinat încrederea investitorilor, care este esențială, deoarece finanțarea deficitului de cont curent necesită un influx constant de capital străin. Raportările pentru primul trimestru indică un deficit de cont curent de 16 miliarde de dolari, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.
* * *
Comentând interviul, Ziad Daoud, economistul șef pentru Orientului Mijlociu de la Bloomberg Economics, a declarat că neîncrederea investitorilor a fost principalul motiv al declinului lirei în acest an, iar comentariile lui Erdogan nu vor îmbunătăți acest lucru.
„Investitorii au fost preocupați de intervenția guvernului în politica monetară, ceea ce compromite independența băncii centrale. Nervozitatea investitorilor este ultimul lucru de care are nevoie dacă vrea să stabilizeze lira.”
La rândul său, Durmus Yilmaz, fost guvernator al Bancii Centrale a Turciei in perioada 2006-2011, a avertizat ca simpla amenintare a interferentei mediului politic in stabilirea dobanzilor este de natura sa afecteze economia. „Aceasta retorica este extrem de periculoasa si va pune Turcia pe un drum fara iesire. Turcia a mai facut odata acelasi lucru in 1994 si a ajuns intr-o criza in care dobanda de referinta, pe care politicienii o considerau atunci prea mare, a ajuns să urce la peste 400%”, a avertizat Durmus Yilmaz.
Comments are closed.