Relațiile Statelor Unite cu cele mai mari puteri vor suferi, fără îndoailă, transformări semnificative odate cu venirea la putere a lui Joe Biden. Reporterii BBC din întreaga lume, de la Beijing la Berlin, explică modul în care sunt primite știrile despre victoria domnului Biden și ce ar putea însemna pentru relațiile cheie ale SUA, relatează biziday.ro.
China. Victoria lui Joe Biden oferă o altă provocare pentru sistemul chinez, scrie John Sudworth la Beijing. S-ar putea crede că Beijingul ar fi bucuros să-l vadă pe Donald Trump plecat – i-a lovit pe chinezi cu un război comercial, a aplicat o serie de sancțiuni și i-a învinuit pentru pandemia de coronavirus. Dar conducerea chineză s-ar putea simți acum, în secret, dezamăgită, nu pentru că îl iubește pe domnul Trump, ci pentru că, diviziv acasă și izolaționist în străinătate, Trump i-a oferit Beijingului chiar întruchiparea declinului puterii SUA. China ar putea, desigur, să încerce să găsească un avantaj în dorința lui Joe Biden de a căuta cooperare pe problemele mari, cum ar fi schimbările climatice. Dar el a promis, de asemenea, că va încerca să repare alianțele Americii, care s-ar putea dovedi mult mai eficiente decât abordarea lui Trump în restrângerea ambițiilor de superputere ale Chinei.
Rusia. O administrație mai previzibilă ar putea fi „linia de argint” pentru Rusia a victoriei domnului Biden, scrie Steven Rosenberg la Moscova. Kremlinul n-a ratat recenta declarație a lui Joe Biden, care a numit Rusia drept “cea mai mare amenințare” pentru America. Putin se teme că președinția Biden va însemna mai multă presiune și mai multe sancțiuni din partea Washingtonului și chiar ar putea dori o revanșă pentru presupusa intervenție a Rusiei în alegerile din 2016. Totuși, comentatorii ruși prezic că o administrație Biden va fi, cel puțin, mai previzibilă decât echipa Trump și s-ar putea ajunge mai ușor la un acord nuclear, cel rămas în vigoare expirând în februarie anul viitor. Moscova va dori așadar să treacă de la era Trump și să încerce să construiască o relație de lucru cu Casa Albă.
Marea Britanie. “Relația specială” dintre SUA și Marea Britanie ar putea suferi o retrogradare, scrie corespondentul politic Jessica Parker la Londra, pentru că Joe Biden și Boris Johnson nu sunt aliați naturali. În 2016, când Donald Trump a câștigat Casa Albă, iar Marea Britanie a votat părăsirea UE, atât Joe Biden cât și Barack Obama, nu au făcut un secret că ar fi preferat un alt rezultat al referendumului pentru Brexit. Dl Biden a spus recent că nu va permite ca pacea din Irlanda de Nord să devină o “victimă a Brexitului”, afirmând că orice viitor acord comercial SUA-UK va fi condiționat de respectarea Acordului din Vinerea Mare. Biden pare să fie de acord că premierul britanic este o „clonă fizică și emoțională” a lui Donald Trump. Deci, este posibil ca Joe Biden să fie inițial mai dornic să vorbească cu Bruxelles-ul, Berlinul sau Parisul decât cu Londra.
Germania speră la o întoarcere la alianța cheie cu SUA, odată ce Donald Trump va fi plecat, scrie Damien McGuinness la Berlin. Doar 10% dintre germani au încredere în politica externă a președintelui Trump, potrivit Centrului de Cercetare Pew, el fiind mai nepopular în Germania decât în orice altă țară chestionată, inclusiv Rusia și China. Președintele Trump este acuzat că a subminat libertatea comercială pe care se bazează economic Germania. Războiul său comercial cu China a zguduit exportatorii germani, iar relația proastă dintre Trump și Angela Merkel este de notorietate. Politicienii și alegătorii germani au fost șocați de stilul său abraziv, de abordarea neconvențională a faptelor și de atacurile sale frecvente asupra industriei auto din Germania. În ciuda acestui fapt, SUA a rămas cel mai mare partener comercial al Germaniei, iar relația transatlantică este esențială pentru securitatea europeană. Dar diferențele majore de viziune politică dintre Washington și Berlin nu vor dispărea sub președinția Biden, însă Berlinul așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu un președinte care apreciază cooperarea multilaterală.
Coreea de Nord. Kim Jong-un va face de acum calcule atente înainte de a încerca să-l provoace pe noul președinte american, scrie Laura Bicker la Seul. Probabil că președintele Kim ar fi preferat încă patru ani de la Donald Trump, în condițiile în care pozele întâlnirii celor doi au intrat în cărțile de istorie, dar în realitate Trump a obținut foarte puține lucruri concrete de la Kim – Coreea de Nord a continuat să-și construiască arsenalul nuclear și SUA a continuat să aplice sancțiuni stricte. În schimb, Joe Biden a cerut Coreei de Nord să arate că este dispusă să renunțe la programul său de arme nucleare înainte de orice contact cu Kim Jong-un. Mulți analiști cred că dacă echipa domnului Biden nu inițiază discuții cu Phenianul foarte repede, zilele „focului și furiei” se pot întoarce, căci Kim ar putea dori să atragă atenția Washingtonului cu câteva teste de rachetă cu rază lungă, fără a crește însă tensiunile până la punctul în care Biden ar impune și mai multe sancțiuni. Coreea de Sud dorește să pună capăt războiului de 70 de ani din peninsula coreeană și l-a lăudat pe Trump pentru că a avut „curajul” de a se întâlni cu dl Kim. Sudul va urmări îndeaproape orice semn că dl Biden este dispus să facă același lucru.
Iran. Victoria lui Biden ar putea readuce Teheranul la masa negocierilor, scrie corespondentul BBC Persian Service Kasra Naji, dar acest lucru nu va fi ușor. În săptămânile dinaintea alegerilor din SUA, președintele Trump spunea că, odată reales, primul apel telefonic pe care îl va primi va fi de la liderii iranieni, care vor cere să negocieze. Negocierea cu administrația Trump ar fi fost imposibilă pentru Iran, ar fi foat prea umilitor. Sub președintele Trump, sancțiunile SUA și o politică de presiune maximă au lăsat Iranul să se prăbușească la marginea colapsului economic. Trump s-a retras din acordul nuclear, mai rău, a ordonat uciderea generalului Qasem Soleimani, un prieten apropiat al liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, iar răzbunarea pentru acel act a fost amânată doar de izbucnirea pandemiei. Alegerea lui Joe Biden facilitează mult intrarea negocierilor cu o administrație americană pentru Iran. Președintele ales Biden a spus că dorește să folosească diplomația și să revină la acordul nuclear cu Iranul. Dar actele lui Trump au radicalizat opiniile și dorința de răzbunare în Iran, iar reluarea negocierilor nu va fi ușoară. Liderul suprem a afirmat că alegerile americane nu vor avea niciun efect asupra politicilor de la Teheran, însă milioane de iranieni au urmărit alegerile din SUA cu speranța că o victorie a lui Biden va aduce mai puține sancțiuni țării lor.
Orientul Mijlociu. Există așteptări privind o resetare a multor politici ale lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, scrie Tom Bateman la Ierusalim. Președintele Trump a supraalimentat cei doi poli din Orientul Mijlociu (Israel și Arabia Saudită) pentru a izola Iranul. Reducerea „presiunii maxime” asupra Iranului îngrozeste Israelul și țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Un ministru israelian a spus că victoria probabilă a domnului Biden va duce la “o confruntare violentă israeliano-iraniană, pentru că vom fi obligați să acționăm”. Rezultatul schimbă, de asemenea, dramatic abordarea SUA asupra conflictului israeliano-palestinian. Biden nu va mai putea face o “întoarcere completă” după ce America a mutat ambasada la Ierusalim, chiar dacă retorica sa va reveni la înțelegerea tradițională a unei „soluții cu două state”. Șansele de a face progrese semnificative în procesul moribund de pace israeliano-palestinian par slabe.
India. Rădăcinile Kamalei Harris sunt o sursă de mândrie în India, dar președintele Modi ar putea avea o relație mai rece cu Joe Biden. India este de mult timp un partener important pentru SUA și direcția generală este puțin probabil să se schimbe sub președinția Biden. Cea mai populată națiune din Asia de Sud va rămâne un aliat cheie în strategia Americii de reducere a ascensiunii Chinei și în combaterea terorismului global.
