Rezervele valutare ale României au coborât la 33,12 miliarde euro, la 31 mai, de la 33,53 miliarde de euro, cât totalizau la sfârșitul lunii aprilie. Acest minus 1,24%, vine după alte două scăderi succesive de 3,4% și 1% la sfârșitul lui aprilie, respectiv martie.
În total scăderea rezervelor valutare ale României față de luna februarie a fost de 1950 milioane euro. În luna februarie a fost ultima oară când s-a înregistrat un salt. Dar și acel salt nu a venit de 2.818 milioane euro a venit din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 2.000 milioane euro). Practic saltul din februarie a fost în cea mai mare măsură generat de Ministerul Finanțelor și, în subsidiar, creșterea sumelor rezultate din economisirea de la bănci.
Scăderea rezervelor minime vine în ciuda împrumuturilor repetate pentru ”rostolgolirea” celor ajunse la scadențe. emisiuni de titluri de stat, multe dintre acestea neadjudecate în condițiile în care randamentele oferite de ministerul finanțelor a fost nesatisfăcător pentru bănci. Varianta oficială este că Ministerul Finanțelor a respins oferta băncilor. În ambele situații rezultatul a fost același. Statul se împrumută dar rezerva valutară scade.
Mesajul cel mai prost este însă scăderea depozitelor. Așa cum în februarie sumele acumulate în rezerva valutară din depozite au sporit, același lucru, în sens invers, se petrece acum. Depozitele (economiile) deponenților scad și odată cu ele și banii pe care băncile sunt obligate să își păstreze la Banca Centrală, ca măsură legală acoperire a riscurilor din sistem și un control al lichidității din piață.
Pot fi două explicații pentru scăderea depozitelor în valută ale băncilor explică pentru realitateafinanciară o sursă din piață: ”Fie ies bani din România scoși de bănci sau clienții acestora. Fie scad conturile în valută pentru cheltuieli efectuate de către companii.”
”Acești bani ar trebuie să se regăsească însă în investiții private sau ale statului și ar trebui să atragă și alte cheltuieli ale rezidenților care însă nu se văd în evoluția PIB sau în cea a deficitului de cont curent. Creșterea PIB-ul stagnează anul acesta iar deficitul de cont curent, deși în creștere nu pare alimentat de importurile tehnologice ci tot de consum, pe fondul presiunilor inflaționiste (fuga de inflație susține artificial consumul, na)”, semnalează sursa citată.
În luna mai au avut loc intrări de 2,18 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene.
De asemenea, au avut loc ieșiri de 2,60 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plați de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.
Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor cotațiilor metalului galben valoarea acesteia a fost de 3,719 miliarde de euro.
Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) totalizau 36,842 miliarde de euro, la 31 mai, fața de 37,165 miliarde de euro la 30 aprilie 2018.
Plățile scadente în luna iunie 2018 în contul datoriei publice în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, se ridică la 1,698 miliarde de euro.
Comments are closed.