Patronatul IMM-urilor propune creșterea salariului minim brut pentru anul 2021 cu 70 de lei

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) va propune, luni, în cadrul Consiliului Național Tripartit, creșterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2021 de la 2.230 de lei la 2.300 de lei, a declarat, vineri, președintele patronatului IMM-urilor, Florin Jianu, potrivit agerpres.

"Am ales să facem astăzi conferința de presă pentru că luni dimineață, la ora 8:00 (...) avem Consiliul Național Tripartit și vom discuta despre salariul minim pe economie. (...) Propunerea pe care noi am realizat-o - Consiliul Național, prin Convenția Națională din 20 noiembrie - e aceea ca în anul 2021 să creștem salariul minim brut pe economie cu rata inflației, adică 2,2%, și cu un procent din ceea ce înseamnă productivitatea muncii, pentru că s-au înregistrat rate de creștere a productivității muncii, astfel ducând salariul minim brut de la 2.230 de lei la 2.300 de lei. Am văzut că celelalte confederații patronale, mandatul pe care l-au prezentat a fost acela de înghețare a salariului minim brut pe economie și de prorogare a discuției după 6 luni de zile. Mandatul nostru este cel pe care vi l-am prezentat, e normal să acoperim scăderea puterii de cumpărare, adică această rată a inflației", a afirmat Florin Jianu, într-o conferință de presă.

Întrebat cât reprezintă această creștere de 70 de lei a salariului minim brut în ceea ce privește suma netă încasată de angajații cu salariul minim, președintele CNIPMMR a precizat că ar fi vorba de o sumă între 40 și 50 de lei.

Un alt reprezentant al patronatelor prezent la eveniment, Dragoș Anastasiu, l-a întrebat pe președintele CNIPMMR câți din angajații din sectorul public sunt plătiți cu salariul minim, iar acesta din urmă a răspuns că aproape niciunul.

"În total avem (la nivel național - n. r.) 1.383.591 de contracte de muncă cu salariul minim, dintre care aproape zero de la stat", a afirmat Jianu.

Liderul patronatului IMM-urilor a apreciat că cele trei scenarii privind creșterea salariului minim propuse de Ministerul Muncii și Protecției Sociale se bazează pe indicatori incerți.

"Toate cele 3 scenarii prezentate de Ministerul Muncii au o serie de indicatori care sunt prognozați, iar acești indicatori sunt incerți, pentru că în felul în care erau aceștia prognozați ar fi trebuit chiar și în anul 2020 să scădem salariul minim pe economie, pentru că acolo se spunea care este diferența dintre creșterea economică prognozată și creșterea economică realizată, iar acum avem o profundă descreștere economică, de -4%, față de ceea ce prognozasem la începutul anului, de +4. Deci, această descreștere economică ar fi trebuit ca și în anul 2020 să ducă la o scădere a salariului minim pe economie, asta strict pe criteriile folosite de Ministerul Muncii. Sigur că în realitate nu trebuia să facem așa ceva și nu se va realiza niciodată. Vă spun acest lucru pentru că acești indicatori sunt incerți, noi nu trebuie să-i punem într-o formulă de creștere sau descreștere a salariului minim brut", a susținut el.

De asemenea, președintele CNIPMMR a subliniat că scenariile Ministerului Muncii nu iau în considerare evoluția crizei economice și nici diferențele de productivitate în fiecare domeniu de activitate.

"Aceste scenarii nu au luat în seamă în niciun fel evoluția crizei economice. Dacă vorbim de o creștere majoră a salariului minim brut pe economie în acest moment, vorbim de fapt de creșterea în domeniile cele mai afectate, pentru că domeniile care au salariul minim în acest moment sunt HoReCa, comerț, servicii. N-o să găsești salariul minim pe economie în sectoarele care au crescut sau au înregistrat stagnări, cum e IT-ul, sau nici măcar în sectorul public. De asemenea, indicatorii folosiți de Ministerul Muncii, precum productivitatea muncii - productivitatea muncii diferă de la 1 la 3 uneori; una e productivitatea muncii în turism, care e în medie undeva la 45 sau 47 de lei și alta e productivitatea muncii în IT, care e la 147 de lei -, deci productivitatea într-un domeniu e de aproape 4 ori mai mare față de alt domeniu și, atunci, dacă iei productivitatea medie, ai impact asupra sectoarelor deficitare", a precizat Florin Jianu.

"Trebuie să avem în vedere consecințele a ceea ce înseamnă o mărire a salariului minim brut pe economie în această perioadă extrem de dificilă: consecințele sunt și asupra amenzilor, pentru că salariul minim brut are corespondent și în punctul de amendă, pentru tot ceea ce înseamnă amenzi, de la amenzile de circulație până la alte tipuri de amenzi. Apoi, grilele salariale: vorbim totuși de niște grile ale unor companii care își leagă, prin contractul colectiv de muncă, grilele salariale de salariul minim pe economie. În al treilea rând, nu poți să le spui unor antreprenori, fie ei mici, mijlocii sau mari, să le spui astăzi sau luni, deci la mijlocul lui decembrie, că după două săptămâni, din ianuarie, vor trebui să aplice un alt salariu minim brut pe economie. Acest lucru ar trebui discutat de acum pentru peste doi ani, adică să începem discuțiile de acum pentru peste doi ani și aceste discuții să fie făcute cu partenerii sociali de-a lungul anului, să avem scenarii pe următorii 10 ani de zile, să existe predictibilitate și stabilitate", a încheiat Florin Jianu.

Sursa: Realitatea Financiara