Ne place să credem că suntem una dintre cele mai dotate țări europene cu IT-iști și cu firme din domeniu. Ne place să credem că există un talent înăscut al acestui popor pentru tot ceea ce  înseamnă tehnologii digitale. Dar care este , totuși, adevărul? Cât de conectați la cerințele de digitalizare suntem?

Întâi de toate să vedem cum stăm la Indexul de Intensitate Digitală pe anul 2020:

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/4187653/11581527/EU-DIGITAL-INTENSITY.png

Ca să nu pară ceva de pe altă planetă, să spunem că împărțim, împreună cu bulgarii, primul loc în Uniunea Europeană la proporția companiilor cu nivel foarte scăzut al digitalizării (66%) și mai avem încă 30% din companii cu un nivel scăzut de digitalizare. Iar 4% din companii au un nivel ridicat de digitalizare, ceea ce ne situează, tot la egalitate cu vecinii de la sudul Dunării, pe ultimul loc în Uniune.

La nivel european, doar 1% dintre companiile europene cu peste 10 angajați au un nivel foarte înalt de digitalizare (campioni Finlanda, Danemarca, Malta, Olanda și Belgia), cam 14% dintre companii ating un nivel înalt al digitalizării ( aceleași națiuni pe podium), 46% dintre companii au un nivel scăzut și 39% un nivel foarte scăzut al digitalizării.

De altfel, gradul foarte înalt de digitalizare se regăsește cu predilecție la companiile mari (9% dintre acestea) ca și gradul înalt de digitalizare (42% dintre acestea). Dintre companii medii, doar 2%  ating un nivel foarte ridicat și doar 25% un nivel înalt al digitalizării. Aceste valori scad cu micșorarea dimensiunii companiei (0,2%, respectiv 12% pentru companiile mici).

Viziunea UE pentru transformare digitală impune niște praguri extrem de ambițioase pentru 2030: peste 90% dintre IMM-uri să aibă un nivel de bază pentru intensitate digitală (adică nivelurile scăzut, ridicat și foarte ridicat de digitalizare). În 2020, cam două treimi (60%) din companiile mici și mijlocii din UE ating aceste niveluri, spre deosebire de 89% dintre companiile mari.

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/4187653/11581527/EU-ENTERPRISES-DII.jpg

Indicele de intensitate digitală (DII-Digital Intensity Index ) este un indicator compus, care este calculat pe baza a două tipuri de valori: utilizarea tehnologiilor IT&C și a serviciilor de comerț electronic, având 12 variabile cu valori binare, 0 sau 1. De la 0 la 3 avem intensitate foarte scăzută a digitalizării, de la 4 la 6- intensitate scăzută, de la 7 la 9- intensitate ridicată și de la 10 la 12- intensitate foarte ridicată.

Hai să vedem cum stăm la utilizarea serviciilor de cloud. serviciile de cloud sunt o treaptă superioară serviciilor informatice bazate pe server propriu, o treaptă evolutivă. În UE, cam una din trei firme (36%) utilizează cloud computing:

File:Use of cloud computing services, 2018 and 2020 (% of enterprises).png

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Use_of_cloud_computing_services,_2018_and_2020_(%25_of_enterprises).png

Deși în creștere puternică față de 2018 (10%), ponderea firmelor românești care utilizează servicii cloud nu depășește 18%, la jumătate față de media din UE, ceea ce ne plasează pe locul II din coada Uniunii, după veșnic-ultima Bulgarie. Nici ungurii sau polonezii nu stau prea bine, dar măcar ating pragul de 25%, un sfert dintre companii.

Pentru ce se utilizează aceste servicii este altă discuție:

File:Use of cloud computing services in enterprises, 2020.png

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Use_of_cloud_computing_services_in_enterprises,_2020.png

56% dintre firme utilizează cloud-ul pentru puterea de calcul necesară propriului software, 47% pentru servicii de e-mail, 34% pentru arhivarea de fișiere, 31% pentru găzduirea de baze de date proprii și 30% pentru servicii proprii companiei sau pentru departamentul  financiar-contabil. Un număr neprecizat de companii folosesc cloud-ul pentru pachete de programe CRM-customer relationship management.

Avem o dependență destul de ridicată de serviciile cloud, mult peste nivelul nostru în clasamentul general de folosire a cloud-ului:

File:High level dependence on cloud computing services, 2018 and 2020 (% of enterprises).png

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:High_level_dependence_on_cloud_computing_services,_2018_and_2020_(%25_of_enterprises).png

Asta înseamnă că avem o proporție relativ mare (12% din cele 18%)de companii foarte dependente de cloud pentru cel puțin unul dintre punctele e, f sau g https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Cloud_computing_-_statistics_on_the_use_by_enterprises#Use_of_cloud_computing:_highlights) de mai jos, același nivel cu cel al Poloniei:

File:Use of cloud computing services.png

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Use_of_cloud_computing_services.png,

În 2019, România a fost pe ultimul loc în UE în privința numărului de companii care utilizau „social media”:

File:Enterprises using social media, 2019 by country(% of enterprises).png

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Enterprises_using_social_media,_2019_by_country(%25_of_enterprises).png

Dacă media UE la acest indicator era de 70%, la noi aveam doar 33% dintre companii. Bulgarii atingeau 34%, polonezii 37% și ungurii 38%.

Din păcate, suntem penultimii la ponderea companiilor care au documente, practici și proceduri privind securitatea cibernetică (doar 17%, la egalitate cu Ungaria, față de 15% în Grecia). Și pe locul IV din coada Uniunii, cu mai puțin de 50% din companii care își instruiesc personalul privind securitatea cibernetică:

File:ICT security in enterprises, by country, 2019 (% enterprises).png

sursa: https://realitateafinanciara.net/wp-admin/post-new.php

Ceva mai bine (6%- locul V din coada Uniunii) stăm la ponderea firmelor cu asigurare împotriva incidentelor IT:

File:Enterprises having insurance against ICT security incidents, 2019 (% enterprises)v2.png

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Enterprises_having_insurance_against_ICT_security_incidents,_2019_(%25_enterprises)v2.png

Cât privește ponderea companiilor care utilizează un ERP- software specializat de planificare a utilizării resurselor (management profesionist cu indicatori-cheie pentru performanță), România se află pe locul antepenultim în Uniune, cu doar puțin peste 20% din companii:

File:Enterprises having ERP software package, 2019 (% of enterprises)v2.png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Enterprises_having_ERP_software_package,_2019_(%25_of_enterprises)v2.png

Și tot cam același procentaj de companii românești (puțin peste 20%) folosesc un software CRM pentru a reacționa cu clienții:

File:Enterprises using Customer Relationship Management (CRM) software solutions, 2019 (% of enterprises).png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Enterprises_using_Customer_Relationship_Management_(CRM)_software_solutions,_2019_(%25_of_enterprises).png

Și am ajuns și la țelul final al oricărei companii: vânzarea de bunuri și servicii. Ei bine, statisticile indică faptul că mai puțin de 3% din volumul de vânzări din țara noastră se face direct de pe propriul site al companiei vânzătoare și cam 4% din volumul de vânzări se face prin EDI- electronic data intercharge- schimb electronic de date și documente.

File:Turnover from e-sales, by type of order, 2018 (% of total turnover).png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Turnover_from_e-sales,_by_type_of_order,_2018_(%25_of_total_turnover).png

În fine, la noi,  trei sferturi din vânzările de pe propriul site web al companiei se fac către clienți individuali și doar un sfert către clienți- parteneri de afaceri (companii):

File:Turnover from web sales, by type of customer, 2018 (% of total turnover).png

https://realitateafinanciara.net/wp-admin/post.php?post=45248&action=edit

În concluzie: atunci când te afli în toate clasamentele pe unul dintre ultimile trei poziții din Uniunea Europeană   ar trebui să nu te mai fălești atât cu performanțele IT-ului național. Poate am avut o plecare masivă de personal, poate statul nu încurajează digitalizarea, motive pot fi multe. dar datele statistice indică, fără putință de tăgadă, că ne lăudăm mai mult decât este cazul- https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Digital_economy_and_society_statistics_-_enterprises#Access_and_use_of_the_internet

 

 

 

 

Articolul precedentPfizer și-a revizuit DIN NOU estimările privind vânzările vaccinului anti-Covid în 2021. La ce CÂȘTIGURI se așteaptă producătorul american
Articolul următorRomânia a importat de aproape 3 ori mai multe gaze naturale din Rusia, față de anul trecut