Zilele acestea, o știre a umplut rubricile televiziunilor, ziarelor și postările din social-media. Și anume aceea că românii au cel mai mare procentaj de cetățeni care nu-și permit o vacanță de o săptămână pe an. Pare hilar că, în plină pandemie, cu posibilități turistice destul de sărace vprbim tocmai de așa ceva dar, pe de altă parte , este un indicator de luat în seamă privind sănătatea construcției noastre sociale.
Câteva comentarii se impun, totuși. Primul ar fi acela că este cât se poate de trist faptul că aproape 60% dintre români nu își permiteau, în 2018, un concediu de 7 zile într-un an. Mai trist este faptul că acest procentaj este cel mai mare dintre toate statele UE și mai mult decât dublu decât media Uniunii:
Croații, grecii și ciprioții sunt ceilalți europeni care au mai mult de jumătate din populație în imposibilitatea de a-și asigura o vacanță anuală decentă. Ungurii (43%), polonezii (34%), bulgarii 930%) și cehii (doar 20%) au procentaje de populație mult mai mici care nu își permit vacanța respectivă.
Al doilea lucru important care trebuie spus este acela că Eurostat a publicat recent un set important de indicatori, nu doar procentajul celor care nu-și permit vacanțe, dar, dintr-un motiv oarecare, noi l-am reținut doar pe acesta din urmă.
Poate ar fi fost, de exemplu, interesant de văzut și care este rata de angajare în muncă (proporția persoanelor între 20 și 64 de ani care lucrează):
Aici, cu 70,9%, România nu mai pare atât de departe de media UE (puțin peste 73%), dar e tot în urma Poloniei (73%) și Ungariei (75%), dar este peste Grecia (doar 61%), Italia (63%) sau Spania (65%).
Sau, poate, ne-ar fi interesant care e ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în PIB:
Aici avem iarăși un record negativ: cu 0,5% din PIB ne situăm pe ultimul loc în UE, la oarecare distanță de Ungaria (1,53%), Polonia (1,21%) sau față de media UE (2,19%).
sau, ce ziceți de indicatorul copiilor care părăsesc prematur școala:
Cu 15,3% ne depășesc doar Spania și Malta, dar suntem mult deasupra Ungariei (11,8%) și Poloniei (5,2%) și a mediei UE (10%)!
dar hai să vă mai dau o pilulă amară: suntem ultimii din UE și la procentajul celor cu studii superioare:
Fix un sfert dintre români au facultate, media europeană fiind 40%, iar valorile acestui indicator fiind 35% în cazul Ungariei și 46,6% în cazul Poloniei.
Mai avem și a doua cea mai mare populație cu risc de excluziune socială ( adică fie cu risc de sărăcie , fie cu lipsuri materiale severe): peste 3 milioane de persoane. Polonezii au 4,8 milioane de persoane în această situație, dar la o populație dublă față de a noastră, iar ungurii 1 milion de oameni în această neplăcută stare, dar la o populație de două ori mai mică decât a noastră. Suntem, practic, lideri, și la acest indicator, dacă îl exprimăm ca pondere în populație, nu ca valoare absolută.
Dacă ne uităm la productivitatea cu care consumăm resursele ( adică raportul dintre PIB și consumul material intern sau totalitatea materiilor prime extrase de pe teritoriul național plus importuri minus importuri), constatăm că ne situăm pe penultimul loc în UE, cu o valoare de 0,373, la mică distanță de codașa Bulgarie, care are 0,329, dar departe de Ungaria (0,75) sau Polonia (1,97).
