Comisia Europeană solicită României (și Bulgariei) să pună integral în aplicare legislația UE privind blocarea temporară (înghețarea) și confiscarea averilor din infracțiunile săvârșite în UE.
România trebuia să comunice Comisiei, până la 4 octombrie 2015, măsurile întreprinse de transpunere a directivei europene în materie. Prin urmare, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat autorităților naționale Bulgariei și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la această chestiune.
În înțelescul legislației europene în materie înghețarea și confiscarea sunt concepte autonome, care nu ar trebui să împiedice statele membre să pună în aplicare prezenta directivă cu ajutorul instrumentelor care, în temeiul dreptului național, ar fi considerate drept sancțiuni sau alte tipuri de măsuri.
Înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma comiterii unei infracțiuni îi privează pe infractori de activele dobândite ilegal. Acesta este un mijloc esențial de combatere a criminalității (organizate) și totodată o modalitate de a împiedica spălarea și reinvestirea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în activități comerciale licite sau ilicite.
Potrivit Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și Comisiei Europene s-a instituit un sert de norme minime referitoare la înghețarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare și privind confiscarea bunurilor în materie penală.
Cu ajutorul reglementărilor UE în vigoare, autoritățile naționale pot să confiște și să recupereze cu mai multă ușurință produsele și instrumentele provenite din săvârșirea de infracțiuni în UE.
Reglementarea pleacă de la următoarea definirea axiomatică a scopului activităților criminalității economice: ”Câștigul financiar constituie principalul motiv care stă la baza criminalității organizate transfrontaliere, inclusiv a organizațiilor criminale de tip mafiot. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să dispună de mijloacele de a depista, îngheța, gestiona și confisca produsele provenite din săvârșirea de infracțiuni. Cu toate acestea, prevenirea și combaterea eficace a criminalității organizate ar trebui realizate prin neutralizarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni și, în anumite cazuri, ar trebui extinse la toate tipurile de bunuri care provin din activități infracționale.”
”Prezenta directivă prevede o definiție extinsă a bunurilor care pot face obiectul înghețării și confiscării. Definiția respectivă include documente sau instrumente juridice care atestă un titlu sau un drept asupra unor astfel de bunuri. Astfel de documente sau instrumente ar putea include, de exemplu, instrumente financiare sau documente care pot da naștere unor drepturi de creanță și care se află, în mod normal, în posesia persoanei căreia i se aplică procedurile relevante. ” se mai arată în document.
Directiva UE, definește drept ”produse” orice avantaje economice obținute direct sau indirect din săvârșirea unei infracțiuni, iar „instrumentele” sunt orice bunuri utilizate sau destinate a fi utilizate pentru comiterea unei infracțiuni.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie în luna noiembrie includ 40 de scrisori de punere în întârziere, 21 de avize motivate și 8 trimiteri în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 107 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.
Comments are closed.