Proiectele României privind gazele din Marea Neagră atârnă de un fir de aţă, se arată într-o analiză Reuters.
Noile reglementări adoptate de autorităţile române în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta mari zăcăminte de gaze din Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari şi anulând şansele de a contesta poziţia grupului rus Gazprom în regiune, transmite Reuters.
Mai mulţi oficiali din industria petrolieră au avertizat că aceste modificări, care includ un plafon pentru gazele naturale vândute de producătorii locali până în 2022 şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, exceptând termocentralele deţinute de stat, ar putea duce la revizuirea planurilor de investiţii.
Majoritatea măsurilor anunţate în ordonanţa de urgenţă din decembrie au fost confirmate vineri. Guvernul de la Bucureşti a făcut unele concesii, precum eliminarea plafonării preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Însă aceste concesii nu sunt suficiente pentru a mulţumi companiile, având în vedere că taxa pe cifra de afaceri şi restricţiile la export rămân în vigoare, cumulate cu riscul ca autorităţile să îşi schimbe din nou poziţia.
În aceste condiţii, analiştii citaţi de Reuters avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei, care a reuşit să blocheze Ucraina să îşi exploreze resursele sale din Marea Neagră prin ocuparea peninsulei Crimeea.
„Amânarea nu este benefică pentru nimeni, nici pentru stat, nici pentru consumatori, economie sau investitori. Singurul câştigător este Gazprom, singurul furnizor de gaze din regiune” a declarat Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte şi fost ministrul al Energiei.
Potrivit Deloitte, resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, să diversifice livrările de gaze naturale şi să aducă Guvernului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040. De asemenea, analiştii de la BP (British Petroleum, n.r.) estimează că rezervele de gaze offshore ale României sunt de 200 miliarde metri cubi, în timp ce Rusia are rezerve dovedite de 35.000 de miliarde metri cubi.
Deşi consumul anual al Germaniei ar goli rezervele de gaze offshore ale României în doi ani, acestea ar putea acoperi timp de şase ani cererea combinată a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Republicii Moldova, potrivit Agerpres.
„Orice metru cub de gaze produs în România înseamnă un metru mai puţin produs şi vândut de Rusia. Accesul la pieţe şi o cotă de piaţă cât mai mare posibilă sunt mize economice foarte importante”, a spus Nicolescu.
Mai mulţi producători de gaze au cheltuit miliarde de dolari pentru a se pregăti să extragă gaze din platoul continental al Mării Negre, doar pentru a fi surprinşi de o ordonanţă de urgenţă care restricţiona cantitatea de gaze pe care producătorii o pot exporta din depozitele offshore, comentează Reuters.
„Aşa cum am spus şi anterior, vrem să îi protejăm pe consumatorii casnici”, a declarat vineri ministrul Energiei, Anton Anton.
Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a decis la începutul acestui an să continue cu planurile de a extrage o cantitate estimată la 10 miliarde metri cubi de gaze naturale din platoul continental al României, având în vedere banii pe care i-a investit deja.
Însă directorul general Mark Beacom a declarat pentru Reuters că modificările legislative subminează disponibilitatea investitorilor de a continua şi sunt contrare cu asigurările anterioare şi garanţiile legale oferite de stat.
„Noile măsuri adoptate de guvern nu sunt cea mai bună modalitate pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi nu sunt suficiente pentru a contrabalansa măsurile dăunătoare introduse recent”, a spus luni Mark Beacom. Acesta a mai precizat că întreaga ordonanţă de urgenţă ar trebui revocată, precum şi tarifele suplimentare şi restricţiile la export adoptate de Parlament la finele anului trecut. „Există întotdeauna motive de tip deal breaker în diferite domenii care ar putea duce la stoparea investiţiei. Ne dorim să avem un dialog constructiv cu autorităţile pentru a găsi o rezolvare la aceste chestiuni dar nu excludem posibilitatea de a demara o acţiune în justiţie dacă dialogul nu va avea un rezultat pozitiv”, a spus Mark Beacom.
La rândul lor, ExxonMobil şi OMV Petrom, intenţionau să dea anul trecut undă verde pentru proiectul lor Neptun, după ce au cheltuit aproape două miliarde de dolari pentru a pregăti producţia la unul din cele mai importante depozite de gaze naturale din UE. Însă în prezent acest proiect este în aşteptare.
Directorul general de la OMV Petrom, Christina Verchere a declarat vineri că eliminarea plafonului pentru preţul gazelor naturale destinate consumatorilor industriali rezolvă o parte din îngrijorările companiilor, dar este nevoie de noi discuţii.
„Dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră reprezintă o oportunitate uriaşă pentru OMV Petrom şi România. Cu toate acestea, cerinţele cheie nu sunt încă în vigoare. Consultările cu mediul de afaceri, predictibilitatea şi stabilitatea legislativă şi fiscală sunt baza pentru stimularea investiţiilor”, a spus Christina Verchere.
Purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a spus, la rândul său, că grupul este interesat în „continuarea discuţiilor cu Guvernul României, Parlamentul şi instituţiile relevante pe măsură ce evaluarea proiectului continuă”.
Potrivit unui studiu comandat de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), măsurile ar urma să coste Guvernul 540 milioane de dolari pe an în taxe precum şi prin reducerea investiţiilor şi producţiei.
„Este un mesaj negativ pentru sectorul de business în general iar rezultatul este un sentiment de incertitudine şi neîncredere. Mari proiecte de infrastructură şi dezvoltare, atât onshore cât şi offshore vor fi probabil suspendate”, a apreciat ROPEPCA.
În luna martie, acţionarii Transgaz au respins un program de investiţii de 1,9 miliarde euro care includea lucrări la un gazoduct susţinut de UE ce urma să conecteze Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria (BRUA) precum şi la o conductă internă care urma să transporte gazele din viitoarea producţie offshore.
