Politicile de coeziune ale Comisiei Europene pentru următorul exercițiu bugetaar (2021-2027) prevăd o diminuare cu 10% a fondurilor destinate acestui sector, până la 330 de miliarde de euro, și redirecționarea fondurilor destinate țărilor din Europa Centrală și de Est spre statele de le periferie, precum Grecia, Italia și Spania, dezvăluie Financial Times.
Pentru România sunt alocate, în proiectul de buget european 2021-2027, fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro de la politica de coeziune, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană. Aceasta reprezintă pentru țara noastră o creștere de 8%, comparativ cu perioada precedentă, a declarat la Bruxelles, comisarul european, Corina Crețu.
Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieşi din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie digitală precum şi limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace şi fermieri.
„Propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătăţit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorităţi şi pentru a spori protecţia cetăţenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori şi la şcoli şi spitale, care vor putea obţine fonduri mai uşor”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.
Printre principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune se regăseşte şi o abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni de tranziţie şi regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanţele şi a ajuta regiunile cu venituri şi creştere economică scăzute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, şi anume şomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educaţie, schimbările climatice şi primirea şi integrarea migranţilor.
Cifrele exacte încă fac obiectul unor dezbateri politice dure în cadrul Comisiei Europene. Dar modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finanţării destinate Poloniei cu 23%, reprezentând o scădere cu 19,5 miliarde de euro comparativ cu perioada 2014-2020, când Varşovia a primit 83,9 miliarde de euro la valoarea din 2018. Jerzy Kwiecinski, ministrul polonez al Dezvoltării, a atras atenţia că reducerile ar fi „total incorecte”, un semnal că noile propuneri bugetare riscă să amplifice tensiunile între ţările est-europene şi cele vest-europene, scrie Financial Times.
Ungaria, Cehia, Estonia şi Lituania riscă reduceri ale finanţării cu 24%. În schimb, ţările sudice afectate de crize financiare ar urma să beneficieze de fonduri suplimentare. Finanţarea destinată Spaniei ar urma să fie suplimentată cu 5%, până la nivelul de 34 de miliarde de euro, Grecia ar beneficia de o majorare cu 8%, până la 19,2 miliarde de euro, iar Italia va primi în plus 6,4%, până la 38,6 miliarde de euro.
Comisia Europeană argumentează că schimbarea abordării reflectă „evoluţia disparităţilor” produse în Europa de la izbucnirea crizei financiare, menţinându-se atenţia asupra regiunilor defavorizate. În total, ţările baltice şi cele patru ţări din Grupul Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) ar pierde 37 de miliarde € în viitorul interval bugetar, în timp ce statele sudice afectate de criza financiară – Portugalia, Spania, Italia, Grecia şi Republica Cipru – vor primi în plus 3,7 miliarde €.
Comments are closed.