Creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la valoarea de 3,8% în 2020 și va avea valoarea de 3,5% în 2021, în timp ce pentru zona euro aceasta va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021., informează Comisia Europeană. Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat: „Perspectiva economiei europene pentru următorii doi ani este o creștere moderată, dar stabilă. Ea va extinde cea mai lungă perioadă de expansiune economică de la lansarea monedei euro în 1999, ceea ce înseamnă vești bune în materie de locuri de muncă. În plus, am constatat evoluții încurajatoare în ceea ce privește reducerea tensiunilor comerciale și am evitat un Brexit fără acord. Însă ne confruntăm în continuare cu incertitudini în materie de politici, ceea ce aruncă o umbră asupra procesului de producție. În ceea ce privește noul coronavirus, este prea devreme pentru a evalua amploarea impactului său economic negativ.”
Creșterea economică va rămâne stabilă, susținută de cererea internă
Mediul extern continuă să conțină provocări. Cu toate acestea, crearea continuă de locuri de muncă, creșterea robustă a salariilor și o combinație de politici cu rol de susținere ar trebui să ajute economia europeană să mențină o traiectorie de creștere moderată. Consumul privat și investițiile, în particular în sectorul construcțiilor, vor continua să alimenteze creșterea economică. Se estimează că investițiile publice, în special în infrastructura de transport și în cea digitală, vor crește semnificativ în mai multe state membre. Împreună cu semne încurajatoare de stabilizare în sectorul manufacturier și cu o posibilă reluare a creșterii fluxurilor comerciale mondiale, toate acestea ar trebui să permită economiei europene să își continue expansiunea. În același timp, acești factori par a fi insuficienți pentru a plasa viteza creșterii pe o treaptă superioară.
O ușoară revizuire în sens ascendent a previziunilor privind inflația
Previziunea vizând inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro a crescut la 1,3 % în 2020 și la 1,4 % în 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,1 puncte procentuale pentru cei doi ani față de previziunile economice din toamna anului 2019. Această evoluție reflectă unele seme încurajatoare ale faptului că salariile mai mari s-ar putea reflecta în prețurile produselor de bază și precum și în estimări ușor mai mari în ceea ce privește prețul petrolului.
În UE, previziunea vizând inflația în 2020 a crescut, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 1,5 %. Previziunea pentru 2021 rămâne neschimbată, situându-se la valoarea de 1,6 %.
Riscuri pentru previziuni
Deși unele riscuri de evoluție negativă s-au estompat, au apărut altele noi. În ansamblu, bilanțul riscurilor continuă să fie orientat în sens descendent.
„Faza Unu” a acordului comercial dintre SUA și China a contribuit, într-o oarecare măsură, la reducerea riscurilor de evoluție negativă, însă gradul ridicat de incertitudine cu privire la politica comercială a SUA rămâne o barieră în calea unei redresări mai ample a optimismului economic. Tulburările sociale din America Latină riscă să deraieze redresarea economică a regiunii. Tensiunile geopolitice accentuate din Orientul Mijlociu au sporit riscul de conflict în regiune.
Deși există în prezent claritate în ceea ce privește relațiile comerciale dintre UE și Regatul Unit în cursul perioadei de tranziție, persistă o incertitudine considerabilă cu privire la viitorul noului parteneriat cu Regatul Unit. Epidemia cu coronavirusul „2019-nCoV”, care are implicații pentru sănătatea publică, pentru activitatea economică și pentru comerț, în special în China, este un nou risc de evoluție descendentă. Ipoteza de bază este că epidemia va atinge culmea ei în primul trimestru, cu efecte de propagare la nivel mondial relativ limitate. Totuși, cu cât durează mai mult, cu atât este mai mare posibilitatea unor efecte de domino asupra optimismului economic și a condițiilor de finanțare globală. Riscurile legate de schimbările climatice, deși în principal cu efecte pe termen lung, nu pot fi excluse pe termen scurt.
În ceea ce privește tendințele pozitive, este posibil ca economia europeană să beneficieze de pe urma unor politici fiscale mai expansioniste și mai favorabile creșterii economice și să se bucure de efecte pozitive determinate de condițiile mai ușoare de finanțare din unele state membre din zona euro.
În ceea ce privește Regatul Unit, s-a folosit o ipoteză pur tehnică
Având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de menținere a situației actuale în ceea ce privește relațiile lor comerciale. Ea este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nicio anticipare sau previziune a rezultatelor negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare.
