Consiliul de Administrație al Băncii Naționale se întrunește, azi, în ședința periodică consacrată problemelor de politică monetară, într-un context în care rata anuală a inflației a fost de 5,1% în august, în creștere, în spcial după scumpirea energiei și a carburanților.
Prognoza băncii centrale arată că inflația va reveni la limita superioară a țintei de inflație, urmând să termine anul la 3,5% și să stea între 2,6 și 3% anul viitor.
Subiectul central va fi dobânda cheie, iar analiștii se așteaptă ca BNR să păstreze dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de miercuri, nivel stabilit în luna mai.
BNR a crescut în trei rânduri, cu câte 0,25% puncte procentual,e dobânda-cheie în prima parte a anului, dar din luna mai nu a mai intervenit cu nicio creștere.
Ședința CA al BNR a fost precedată de reuniunea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), în data de 24 septembrie, pentru a treia oară în acest an.
În cadrul ședinței au fost discutate aspecte care vizează politica macroprudențială, precum analiza periodică de recalibrare a amortizoarelor de capital și implementarea recomandărilor care vizează politica macroprudențială și riscul sistemic, subiect în strânsă corelație cu evoluția ROBOR și a dobânzilor bancare la credit.
Precedenta ședință a Consiliului de administraţie pe probleme de politică monetară a avut loc pe 6 august, când Banca Centrală a decis păstrarea unei dobânzi de bază de 2,5% pe an.
Membrii CA au constatat că ”incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.
Minuta ședinței subliniază că ”pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”.
Ratele interbancare au depășit dobânda cheie pe parcursul a opt luni din 2018, crescând peste nivelul de 2,5% în ultima perioadă inclusiv pe scadențele foarte scurte, în pofida faptului că BNR a furnizat lichiditate prin operațiuni Repo deschise, în care băncile au împrumutat cât au dorit la termen se o săptămână – 9,7 miliarde de lei la ultima licitație. Rata ROBOR la 3 luni se menține la 3,1-3,2%, iar cea la 6 luni la 3,4%, față de sub 1% în 2017, ambii indicatori fiind relevanți pentru calculul dobânzilor variabile la credite.
„Politica BNR se bazează pe așteptările de dezinflație și creștere economică mai lentă, dar nu este susținută de nivelul ridicat al inflației, de nivelul ridicat excesului de cerere și de intenția Guvernului de a majora în continuare pensiile și salariile din sectorul public”, scriu economiștii UniCredit Bank România, citați de Profit.ro. https://www.profit.ro
Potrivit analiștilor BCR, „creșterile susținute ale petrolului pe piețele externe și criza cărnii de porc pe plan local care ar putea deveni evidentă înaintea sărbătorilor de iarnă pot duce preurile în sus. În aceste condiții, pentru a avea o inflație mai mică rămâne să sperăm că nu vom avea noi creșteri ale preurilor administrate la energie electrică sau gaze până la finalul anului și că nu vom asista la o depreciere a leului”.
Și economiștii ING Bank se așteaptă ca BNR să păstreze dobânda cheie la 2,5% pe an.
„Cu inflația așteptată să scadă spre banda țintă în următoarele două trimestre și cu înclinarea către o viziune dovish (favorabilă condițiilor monetare mai laxe, n. red.) în Consiliul de Administrație al BNR, ne așteptăm ca banca centrală să rămână în așteptare în restul acestui an, susținând probabil necesitatea de a evalua atât transmiterea deciziilor anterioare de înăsprire și noile date, deoarece cifrele recente ale creșterii PIB au surprins negativ”, scriu economiștii ING Bank.
Comments are closed.