Analiștii economici trag un semnal de alarmă privind riscurile la care este expusă economia națională în timp ce guvernanții prezintă în continuare cifre care ar trebui să ne facă să dormim liniștiți.
Creșterea PIB de 4% pe primul trimestru raportat la același trimestru al anului anterior reprezintă o încetinire a creșterii, dar nu așa de alarmantă. Dar trimestru pe trimestru, avem creștere zero. Iar în trimestrul IV din 2017 avansul economic a fost de doar 0,3%. Foarte puțin peste a nu fi din punct de vedere tehnic o stagnare, ceea ce într-adevăr este îngrijorător.
Scad salariile în mediul privat
Incertitudinile induse în mediul de afaceri de revoluția fiscală a făcut ca salariile angajațiilor din mediul privat să scadă în primele teri luni ale anului cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, valoarea bonusurilor acordate angajaților a crescut în medie cu 68%, relevă o analiză Smartree, companie specializată în externalizarea proceselor de HR, lider pe acest segment de piață. Procentajul este incomparabil mai mare față de trimesrele similare ale anilor trecuți când creșterea bonificațiilor se situa între 6 și 23%.
„Aceste valori reprezinta efectele schimbarilor legislative ce au avut loc la inceputul anului. Mai exact, chiar daca salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 lei la 1.900 lei, aceasta crestere nu a determinat majorarea veniturilor nete in aceeasi masura, asa cum a fost cazul anul trecut si cum ar fi fost de asteptat. Dimpotriva, salariile au suferit o diminuare semnificativa in primele doua luni ale anului, scadere nemaiintalnita in cursul ultimilor 2-3 ani”, arată Adrian Stanciu, CEO Smartree.
Datele statistice arată o creștere a salariului mediu net în luna martie din 2018 de 15,5% față de martie 2017, însă mare parte din aceasta se datorează sectorului bugetar unde creșterea a fost de 24%, provocată de legea salarizării.
Dacă ar fi să ne referim la teoria economică, Adrian Codîrlașu, preşedintele CFA România, spune că asistăm la ceea ce el numește inversul efectului Balassa-Samuelson, care postulează că o economie e formată din două sectoare: cel care produce bunuri și servicii pentru export și cel care produce pentru cererea internă. Atunci când productivitatea sectorului care produce bunuri pentru export crește, implicit cresc și veniturile. Crescând veniturile, cresc și salariile. Crescând salariile acolo, vor crește salariile și celălalt sector, ceea ce antrenează o ușoară inflație și aprecierea cursului de schimb.
În România efectul e invers. Au crescut salariile în sectorul public, caracterizat de productivitate foarte scăzută, și au scăzut în cel productiv, privat. Astfel, majorând salarii nebazate pe productivitatea muncii, am ajuns să avem și inflație dar și deprecierea monedei naționale.
România, lider la sărăcia activă în UE
Pentru economia reală, ecartul creat în sistemul de salarizare dintre bugetari și cel privat va provoca probleme foarte grave în viitor, care, dacă nu vor fi rezolvate vor duce la un nou exod al forței de muncă calificate, atrage atenția președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Conform liderului sindical, diferența este în prezent de 800 de lei la nivelul salariului mediu net, iar pe viitor se estimează să ajungă până în 2020 la 1.200 lei, care reprezintă aproximativ 300 de euro la cursul actual al leului, a spus Bogdan Hossu cu ocazia prezentării raportului „12 ani în UE. Evoluție sau involuție?”, al Societății Academice din România (SAR).
În România, datele statistice, când vine vorba de indicatorii raportați la numărul de locuitori, nu mai sunt atât de relevante dacă nu se ține cont de distribuția veniturilor în societate și de degeaba vorbim de un PIB per capita de peste 10.000 de dolari. Creșterea economică nu se reflectă proporțional în masa cetățenilor români, atrage atenția liderul sindical. Conform datelor Eurostat, România este pe primul loc din punct de vedere al nivelului de sărăcie al persoanelor active pe piața muncii.
Dacă ținem cont și de faptul că standardul autohton al pragului de sărăcie este puțin peste doi dolari pe zi pe persoană, ia cel internațional de pete trei dolari, situația este și mai dramatică. „Nu avem indicatori corecti care sa motiveze corect si determinant factorul politic si, in acelasi timp, sa motiveze si cetateanul asupra stabilitatii si bunei directii de dezvoltare”, subliniază Bogdan Hossu.
Ar trebui introdusă o relație care să țină cont de costul coșului minim la nivel național și venitul pe cap de locuitor, al salariaților și al persoanelor defavorizate pentru a avea o imagine clară a situației reale. Dar „Avem in structura decidentilor politici aceasta samanta de a fi usor populisti si a minti prin date statistice umflate”, a explicat liderul de sindicat.
„Politicienii au stimulat consumul, dar şi-au întors spatele de la producţie. Ai români care vor şi pot să consume, dar nu ai oameni cu care să produci. Asta se va întâmpla. Dacă Revoluţia Fiscală va continua în acest fel, România va rămâne fără producători şi fără exportatori, ceea ce va adânci prăpastia în care ne aflăm”, spune și profesorul Cristian Păun.
Ajustarea macroindicatorilor se face în jos
„În orice caz, 5% pare in momentul de fata destul de mult, iar 6,1% cat are oficial guvernul prin Comisia Nationala de Prognoza pare in afara realitatii. Cel mai probabil anul acesta vom avea o crestere economica de 4%, 4 si ceva la suta. Deci practic cresterea economica este clar ca va dezamagi anul acesta, era cumva clar ca va fi incetinire, insa a fost mai brusca decat s-au asteptat analistii”, spune Ionut Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Veștile proaste care vin agricultură, după un an cu o producție record istoric de 27 milioane de tone de cereale. Temperaturile extreme din luna aprilie, seceta pedologică din regiuni întinse nu sunt semne pozitive pentru fermieri. Deci din acest sector nu se mai poate aștepta un plus pentru PIB, ci cel mai probabil va avea o contribuție negativă, comparativ cu anul anterior.
Comments are closed.