Toți economiștii sunt de acord: creșterea economică din primul trimestru al acestui an a fost peste așteptări, dar ascunde o bombă cu efect întârziat.
Economistul Adrian Codîrlaşu arată: „Este o creştere neaşteptată. Dar este o creştere care vine din consumul pe datorie, iar economia este supraîncălzită“.
Potrivit preşedintelui CFA România, avem în primul trimestru o creştere a deficitului comercial de un miliard de euro. „Ne apropiem grăbit de deficitele din 2008, de dinaintea crizei. Economia creşte, este bine, dar datele ne arată că este supraîncălzită”.
Cristian Socol, ideologul programului economic al guvernului, apără rezultatul economic și spune că „în niciun caz nu vorbim de supraîncălzire”.
„Pentru T/I 2019, creşterea de 5% faţă de T/I 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul (dubitativul este explicabil prin faptul că INS va publica datele defalcate în iunie – n.red.), aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie“, spune Horia Braun, economistul-şef al BCR, citat de ZF.
Agenţia Bloomberg scrie: majorările de salarii şi cheltuielile guvernului încurajează consumul şi aduc creşteri puternice. În ciuda exodului masiv al forţei de muncă, în ţările din Est, PIB-ul a crescut dublu faţă de media zonei euro. Desigur că baza de creştere este alta, dar rezultatul este bun, oricum.
Creşterea de 5% înseamnă cam 1,5 – 2 miliarde de euro, bani mulţi la o economie mică, de 200 de miliarde de euro.
Avansul de 5% al PIB-ului ar putea fi explicat printr-o accelerare mare a consumului pe când sectoarele productive şi durabile rămân scheletice. În atare condiţii verdictul este unul singur- tendinţă de supraîncălzire…E ceea ce am avut în 2017. E posibil să fi avut un semn al supraîncălzirii din evoluţia inflaţiei, care a accelerat. Cererea externă e slabă pe când cea internă e solidă, dar alimentată din import.
Astfel de evoluţii vor impune cel mai probabil măsuri de corecţie în politica monetară pentru că din zona guvernului, cu alegeri peste alegeri, nu avem ce să aşteptăm.
„Se acumulează în acelaşi timp şi dezechilibre pe care în momentul în care această creştere foarte rapidă şi foarte bună pentru bunăstarea noastră pe termen mai lung se vor opri, atunci vom avea probleme severe de rezolvat”, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară al BNR, citat de Digi24.
Să nu uităm că suntem ţara cu cel mai ridicat deficit de concurent din UE şi cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului bugetar din UE.
