DEFICITUL BUGETAR la jumătatea anului: 4,17% din PIB. Jumătate din pierdere, provocată de criza COVID

„Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul Ministerului de Finanțe, potrivit Agerpres.

Creșterea deficitului a fost generată, pe de-o parte, de scăderea încasărilor în perioada martie – mai, prin păsuirea agenților economici la plată unor obligaţii fiscale (10,2 miliarde lei), majorarea cu 2,94 miliarde lei a restituirilor de TVA, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară, prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,79 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 5,86 miliarde lei.

În primul semestru al acestui an, veniturile bugetului general consolidat au însumat 146,25 miliarde lei, în scădere cu 1,6% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,5 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracţia încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA şi a amânării plăţii obligaţiilor fiscale) şi de cea a veniturilor nefiscale.

„În ce priveşte dinamica lunară, după avansul semnificativ din primele două luni ale anului, începând cu martie, încasările bugetare au înregistrat în general o evoluţie nefavorabilă – incertitudinea sporită, restricţiile şi suspendarea unor activităţi, pe fondul crizei sanitare actuale, au determinat amânarea plăţii obligaţiilor fiscale, sprijinită de facilităţile acordate contribuabililor. Totuşi, în iunie, luna în care au devenit scadente unele obligaţii fiscale, veniturile totale au consemnat o revenire importantă (+7,4%, an/an), susţinute în principal de încasările din impozitul pe profit, impozitul pe salarii şi venit, impozitele şi taxele pe proprietate şi contribuţii de asigurări”, precizează reprezentanţii ministerului.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 12,22 miliarde lei în primele şase luni ale anului curent, consemnând o creştere de 10,4% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declaraţiei unice, cu 0,8 miliarde lei mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, evoluţie explicată însă de termenele diferite de plată: 31 iulie în 2019, respectiv 30 iunie în 2020.

De asemenea, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 40,8%, respectiv 16,9% (an/an).

MFP mai semnalează că, în condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 6,1% în perioada decembrie 2019 – mai 2020 (an/an), cea mai importantă componentă – încasările din impozitul pe salarii – au crescut cu doar 0,9% în primele şase luni a.c., ca urmare a prorogării termenului de plată a obligaţiilor fiscale (OUG 29/2020, respectiv OUG 90/2020). Cu toate acestea, în luna iunie acestea au cunoscut o creştere însemnată, de 8,7% (an/an).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 54,84 miliarde lei în prima jumătate a anului 2020. Deşi în luna iunie acestea au consemnat un avans semnificativ, de 10,8% (an/an), la nivelul primului semestru contribuţiile prezintă însă o stagnare (+0,04%) faţă de cele încasate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic)”, conform raportului MFP.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,53 miliarde lei în primele şase luni ale anului curent, în scădere cu 7,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia negativă este explicată de amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit, bonificaţii acordate în sumă de 0,22 miliarde lei.

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 1,58 miliarde lei în primele şase luni ale anului, în scădere cu 8,5% (an/an). De asemenea, această evoluţie este explicată de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă, bonificaţii acordate în sumă de 0,03 miliarde lei.

Încasările nete din TVA s-au ridicat la 25,39 miliarde lei în perioada ianuarie – iunie 2020, în scădere cu 15,8% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Evoluţia încasărilor nete de TVA în primele şase luni ale anului a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 32,1% (an/an), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie.

„Cu toate că în luna iunie încasările brute din TVA au marcat o revenire însemnată (+9,9%, an/an), creşterea cu 56% a rambursărilor de TVA în această lună (faţă de nivelul din iunie 2019) a determinat diminuarea încasărilor nete din TVA (-1,2% an/an)”, semnalează MFP.

Veniturile din accize au însumat 13,64 miliarde lei în primele şase luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. În structură, veniturile din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 15,1% (an/an) în perioada ianuarie – iunie 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi începând din luna martie, în contextul crizei actuale. În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 11,2% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 2,07 miliarde lei în prima jumătate a anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza negativă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 31,2% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate şi amânării la plată a unor obligaţii.

Veniturile nefiscale au înregistrat 11,73 miliarde lei în primele şase luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere 12,1% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost determinată în principal de contracţia veniturilor din dividende (-1,2 miliarde lei), ca efect al decalării cu două luni a termenului de depunere a situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2019 (31 iulie 2020 inclusiv).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 8,98 miliarde lei în prima jumătate a anului 2020, în creştere cu 18,1% faţă de perioada similară a anului trecut.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 191,43 miliarde lei şi au crescut în termeni nominali cu 13,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,8 puncte procentuale de la 15,9% din PIB 2019 la 17,7% din PIB în 2020.

„Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei”, se arată în raport.

Astfel, până la finele lunii iunie, s-au plătit 3,692 miliarde lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 743,99 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 36,2 milioane lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 53,3 miliarde lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, în luna iunie plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 178,7 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 25,36 miliarde lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale (16,1%) şi la instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (12,6%), majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 13,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 69,22 miliarde lei în creştere cu 23,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,69 miliarde lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 743,99 milioane lei.

De asemenea, s-a continuat ritmul accelerat de decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că în luna iunie plăţile au fost de 548,6 milioane lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,88 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 2,99 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (36,2 milioane lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,37 miliarde lei, cu 20,3% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar cele pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,12 miliarde lei, înregistrându-se cel mai înalt nivel al cheltuielilor pentru investiţii pe primele 6 luni din ultimii 10 ani. Acestea sunt cu 30,8% mai mari decât aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 266,16 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2