Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România, pentru al cincilea an consecutiv, pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană (CE) pe 5 septembrie, iar varianta optimă pentru îmbunătăţirea colectării TVA o reprezintă digitalizarea administraţiei fiscale, arată Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România, care subliniază că România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei.
Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi cele colectate efectiv.
Deficitul de încasare a TVA are în vedere pierderile de TVA înregistrate din evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative, obţinerea de avantaje fiscale necuvenite.
”Faţă de anii 2013 şi 2014 când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%. Astfel, bugetul României pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA”, arată un raport al PwC, transmis vineri.
România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).
În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.
Potrivit PwC, Polonia este un exemplu de bune practici.
“Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.
România vrea să preia modelul, astfel că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a obţinut deja aprobare pentru realizarea unui proiect din fonduri europene pentru implementarea SAF-T pentru toţi operatorii economici, până la finalul anului 2020.
“Conform unui studiu al Institutului Economic Polonez, numărul controalelor fiscale a scăzut cu peste o cincime într-un an, ca urmare a implementării SAF-T. Totodată, a contribuit semnificativ la combaterea fraudei în materie de TVA. În prima jumătate a anului 2018, au fost analizate aproape 2 miliarde de facturi, peste 155 mii dintre ele fiind emise de persoane care au evitat înregistrarea în scopuri de TVA. De asemenea, au fost examinate discrepanţele dintre declaraţii şi raportările SAF-T, ceea ce a condus la identificarea a peste 20.000 de cazuri de încălcare a legii”, explică Daniel Anghel.
Deşi ca pondere deficitul de încasare a TVA în România s-a redus de la 35,88% în 2016 la 35,5% în 2017, exprimat în euro a crescut de la 6,13 miliarde euro în 2016 la 6,4 miliarde euro în 2017. În acest interval, cota standard de TVA a fost redusă în România de la 24% la 20%, în 2016 şi la 19% în 2017, însă conformarea în materie de TVA nu s-a ameliorat.
„Experienţa altor state, iar Polonia e un exemplu, demonstrează că varianta optimă pentru îmbunătăţirea colectării o reprezintă digitalizarea administraţiei fiscale. În schimb, metodele des folosite până acum de România – cum au fost celebrele split TVA şi formularul 088 – nu fac decât să îngreuneze viaţa operatorilor economici fără să amelioreze veniturile bugetului. O evoluţie similară cu cea din Polonia – o diminuare a gap-ului de TVA cu 10 puncte procentuale – ar însemna circa 10 miliarde de lei în plus la bugetul României, adică o treime din deficitul bugetar prognozat pentru acest an”, arată Daniel Anghel.
