Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după fuziunea cu Bancpost, a transmis, la solicitarea Ziarului Financiar, prima reacţie, foarte critică, faţă de decizia guvernului a impozita suplimentar băncile.
BT afirmă că este vorba de o naţionalizare a profiturilor care va opri orice plan de dezvoltare al băncii în perioada următoare, că a oferit finanţări noi de 7 miliarde de lei în ultimii trei ani IMM-urilor şi microîntreprinderilor şi că taxa, dacă se va aplica trimestrial, va avea consecinţe grave asupra sistemului bancar, a economiei, asupra populaţiei şi antreprenorilor.
Banca Transilvania a pierdut la Bursa din Bucureşti o treime din valoare după introducerea acestei taxe, de la o capitalizare de 11,3 miliarde de lei pe 18 decembrie 2018 coborând la 8,3 miliarde de lei pe 16 ianuarie 2018.
Întrebare ZF: Va continua Banca Transilvania extinderea prin achiziţii? Sunt interesante pentru BT eventuale bănci mai mici care nu vor rezista în piaţă dacă taxarea se aplică în această formulă?
„Vedem că suntem penalizaţi suplimentar cu o taxă pe active, care, în opinia noastră, înseamnă naţionalizarea profiturilor, chiar dacă Banca Transilvania a oferit deja discount la active sau am lucrat cu marjă redusă, impusă de Stat. Aceasta, după ce am investit aproape 2 miliarde lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elveţieni destinate clienţilor Volksbank România şi Bancpost şi după ce am susţinut programele Statului Român – Prima Casă, Start-Up Nation şi cele ale FNGCIMM. Contrar opiniilor recente privind reticenţa băncilor în creditarea businessurilor româneşti, ele au continuat să susţină antreprenorii. De exemplu, în ultimii 3 ani Banca Transilvania a acordat 7 miliarde lei credite noi pentru peste 50.000 de IMM-uri si microînterprinderi locale. Acum, noi, împreună cu aceste IMM-uri şi alături de populaţie, vom suporta costurile taxei.
În acest context, având în vedere incertitudinea generată de discuţiile legate de această taxă, precum şi turbulenţele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, nu avem intenţia să continuăm planul de achiziţii în România, aşa cum ne propusesem. Consolidarea sistemului bancar din ţara noastră – la care Banca Transilvania a contribuit prin achiziţia Volksbank România şi Bancpost – este în beneficiul direct al clienţilor, conducând la reduceri de costuri, dar este improbabil ca acest lucru să continue în lumina atitudinii actuale faţă de bănci.
În continuare, sunt puţine informaţii în legatură cu taxa pe active, atât referitor la baza impozabilă, cât şi legat de modalitatea de aplicare, iar Banca Transilvania, cel mai mare susţinător al economiei româneşti, nu a fost implicată ca partener în discuţiile de până acum. Cele mai recente informaţii avansate de media despre nivelul taxei nu sunt realiste şi ar duce la dezechilibre imediate şi grave atât în sectorul bancar, cât şi la nivelul întregii economii, cu efecte directe asupra populaţiei şi antreprenorilor locali”.
Întrebare ZF: Care va fi impactul taxei asupra costului creditelor, asupra costului produselor bancare in general?
„Dobânzile din piaţa bancară sunt rezultatul costurilor băncilor şi a concurenţei pentru clienţi. Taxarea suplimentară (mai ales la un nivel agresiv) va creşte costurile băncilor. Este destul de probabil că băncile vor fi nevoite să reducă costurile, să îşi reajusteze preţurile şi să limiteze investiţiile. Banca Transilvania a ajuns aici în 25 de ani de dezvoltare continuă şi responsabilă, în care a capitalizat profitul şi a majorat capitalul cu bani de la acţionari – acest lucru ne permite acum să credităm toate tipurile de clienţi – atât IMM-uri, cât şi populaţie. Lipsa profitului va limita capacitatea noastră de dezvoltare şi acest lucru însemnă că tot mai puţine categorii de clienţi vor avea acces la finanţare, lucru care se va vedea tocmai în limitarea creditării companiilor mici şi a populaţiei.
O economie puternică are nevoie de bănci puternice, iar măsurile despre care discutăm nu sunt deloc în direcţia bună – România este o ţară în dezvoltare şi trebuie să continue creşterea pentru a recupera decalajele faţă de ţările vestice”.
