UGSR – Uniunea Generală a Sindicatelor din România

Recent mi-a fost solicitată o opinie cu privire la UGSR – Uniunea Generală a Sindicatelor din România

Bineînţeles că diligenţa m-a obligat să nu plec de jos în sus, ci să aplic verificării mele cele mai înalte trepte – Tratalele internaţionale şi Constituţia.

Organizaţia Internaţională a Muncii prin Convenția privind libertatea de asociere și protecția dreptului de organizare, 1948 (cunoscută cu numărul nr. 87) are câteva prevederi extrem de clare:

• Articolul 4 – Organizațiile muncitorilor și patronale nu pot fi dizolvate sau suspendate de autoritatea administrativă
• Articolul 7 – Dobândirea personalității juridice de către organizațiile de muncitori și angajatori, federații și confederații nu va fi supusă condițiilor de un asemenea caracter încât să restricționeze aplicarea dispozițiilor articolelor 2, 3 și 4 din prezentul regulament.
• Articolul 8.2 –Legea pământului nu va fi de natură să afecteze garanțiile prevăzute în prezenta convenție și nici nu va fi aplicată astfel încât să afecteze garanțiile.

Constituţia la ARTICOLUL 9 prevede că:

Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

Coborând pe scara ierarhică a legilor trebuie să identificăm Elementele unei organizaţii sindicale care includ personalitatea juridică, patrimonul şi organizarea.

Faptul că acestea trebuie raportate la condiţiile unei legi noi este o condiţie de formă.

Personalitatea juridică

CGM/UGSR are personalitate juridică prin îndeplinirea art 5, dar şi pentru că a fost înscrisă în Registrul special de Uniuni şi Federaţii ţinut de Tribunalul Ilfov, conform art 13 şi 47 din Legea 52/1945.  Nu există document care să fi dizolvat UGSR.  Nu am găsit un act normativ prin care Registrul special de Uniuni şi Federaţii ţinut de Tribunalul Ilfov să fi fost transferat către Tribunalul Bucureşti.

Art. 13. –

Înscrierea se va face într’un registru special întocmit în acest scop pe lângă judecătoriile de ocol și în care se vor trece: numele și sediul sindicatului profesional, data înscrierii, încheerea judecătoriei sau sentința tribunalului în virtutea căreia se operează înscrierea, numele conducătorilor cu adresele lor.

Din ziua înscrierii sale în registrul special, sindicatul profesional dobândește personalitate juridică.

Problema majoră a Legilor în România este aceea că Registrele nu sunt continuate şi orice Lege nouă solicită o reînscriere, ceea ce este nelegal, Legile nu prevăd soluţiile tranzitorii sau nu prevăd modalităţi de transfer a înscrierii în registrul special, cu alte cuvinte nu prevăd continuitatea personalităţii juridice, aspect tranşat de Convenţia 87.  Ori o dată obţinută personalitatea juridică ea nu poate fi pierdută, decât în baza unor proceduri conforme cu Legea.

De ce acest preambul?

Pentru că esenţa patrimoniului UGSR stă în personalitatea juridică a acestei organizaţii.  Pe situl Ministerului Justiţiei veţi identifica Registrul Naţional ONG care ne spune că printr-un ordin MJ, nr. 954/2000: Verificarea disponibilităţii denumirii se face pe baza Registrului naţional şi a evidenţei speciale conţinând lista cuprinzând denumirile pentru care a fost eliberată şi este valabilă dovada disponibilităţii şi rezervării. Dacă UGSR cu personalitate juridică din 1945, neradiată nu vine prima să-şi înscrie în noul registru pe noua Lege, disponibilitatea denumirii, ar rezulta că o pierde.  FALS!!!   Art 8.2 din Convenţia 87 este cât se poate de clar:

Legea pământului nu va fi de natură să afecteze garanțiile prevăzute în prezenta convenție și nici nu va fi aplicată astfel încât să afecteze garanțiile.

Ori  „Legea pământului” tocmai acest lucru îl face – AFECTEAZĂ GARANŢIILE date de România către OIM şi art 4, care spune că sindicatele nu pot fi dizolvate sau suspendate de autoritatea administrativă, este încălcat prin duplicarea procedurii de dobândire a personalitătii juridice.

De ce? Art 15 din Legea 54/1991 (1) Pentru dobândirea de către sindicat a personalităţii juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria pe a carei raza teritorială îşi are sediul sindicatul.

În SUA sau Marea Britanie, Registrul Special (Registrul Naţional ONG – cum apare pe Situl Ministerului Justiţiei) nu se modifică ori de câte ori se modifică puterea politică.  Am văzut în Austria că nici măcar numerele de telefon nu sunt standardizate după Legea nouă, ci coexistă numere vechi din 3-4 cifre cu cele noi.  Ori Registrul Naţional ONG românesc nu are intrări mai vechi de 1990.  Chiar nu s-a gândit nimeni la aceste aspecte?  Oare Registrul special de Uniuni şi Federaţii ţinut de Tribunalul Ilfov nu reprezintă o valoare naţională, înlăturarea lui fiind un act samavolnic?  Ba da.  Cel mai bun exemplu este lupta dată recent pe continuitatea Baroului, dar şi continuitatea unor structuri arhaice precum Obştile.  De ce trebuie să dăm legi proaste sau mai proaste decât cele de acum 100 de ani?  Acesta este modernismul, sau ne aflăm în faţa unor atacuri la românitatea noastră?

Patrimoniul UGSR

UGSR a fost înfiinţată în 13-15 august 1906. Pe parcursul existenţei sale, UGSR a cunoscut două momente importante: primul, în anul 1945, când se înfiinţează Confederaţia Generală a Muncii (CGM), şi al doilea, în anul 1966, când îşi schimbă denumirea, revenind la cea istorică, respectiv Uniunea Generală a Sindicatelor din România.  UGSR este membru fondator al celei mai importante instituții internaționale privind relațiile de muncă, Organizația Internațională a Muncii – OIM. Trebuie menţionat faptul că, din 1906 până în prezent, UGSR nu a fost niciodată dizolvată, desfiinţată sau lichidată.

O gaşcă de binevoitori au semnat nişte acte care au un mare viciu – Lipsa de identitatea de persoane între Consiliul Central al UGSR şi UGSR (eroare fatală a CNSLR în Statut la Punctul 26), preluată în Proces verbal din 1990 şi tranzactia generală din 1991.

Procedura de transfer către CNSLR (radiere şi lichidare, ori transfer) nu este cea dispusă de lege, deci este ILEGALĂ.

Poate statul să intervină prin lege şi să modifice dreptul de proprietate al unui sindicat? 

Nu.

Legea 54/01.08.1991 prevede că UGSR nu putea fi dizolvat de Lege:

Articolul 40

Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale organelor administraţiei de stat.

Articolul 41

În cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărîrile asupra patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul nu prevede altfel.

UGSR este proprietarul de drept al patrimoniului său.

Consiliul Central al UGSR NU ARE patrimoniu.

Consiliul Central al UGSR este administrator în numele sindicaliştilor.

UGSR sau CGM sunt denumiri ale proprietarului.

UGSR nu s-a reorganizat niciodată, nu există hotărâri ale conducerii UGSR cu privire la patrimoniu.

Dreptul civil, la art 481 aplicabil la data TRANZACŢIEI GENERALE, prevedea că „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.”  Ori, actele de proprietate făcute înainte de 1950 şi înainte de 1989, sunt recunoscute de legislaţia românească.

Puteau CNSLR Frăţia, Cartel ALFA, CSDR şi BNS să preia patrimoniul UGSR şi cu privire la PV din 1990, Tranzacţia Generală din 1991 şi Pctul 26 din statutul CNSLR erau ele conforme cu legea?

Sindicatele se pot dizolva prin hotărîrea adunării membrilor sau delegaţilor acestora statutar constituită, luată corespunzător statutului propriu. Sindicaliştii individuali UGSR nu au hotărât niciodată prin Adunarea Membrilor un transfer de proprietate, pentru că patrimoniul este netransmisibil.

Patrimoniul CGM/UGSR este indivizibil şi netransmisibil.

Procurorii au întocmit mai multe dosare penale.  De ce spun procurorii să se judece în civil?

Procesul verbal din 04.07.1990 şi accesoriul Tranzacţia Generală din 07.11.1991 sunt falsuri în înscrisuri oficiale constatate de DNA.

4. Prin sentinta penala 705P/2011, ca urmare a Rezoluţiei DNA, în dosarul 95/P/2011 DNA s-a format dosarul 54745/3/2011 al Trib Buc. Unde s-a statuat că înscrisul PV din 04.07.1990 semnat de Porojan Ilie (persoană fără calitate) în numele lui Călinescu Ştefan şi Boajă Minica este fals.
5. Prin rezolutia 197/P/2011 emisă de DNA şi rămasă definitivă prin neatacare PV este considerat fals în documente oficiale. Fiind un fals şi Hotărârea CNSLR 248/12/.09.1990 prin care a fost preluat patrimoniul CC al UGSR este tot un document fals.  Faptele sunt penale faţă de Victor Ciorbea dar sunt prescrise.  Dispoziţiile vechiului CPP nu permiteau în faza actelor premergătoare sesizarea instanţei în vederea desfiinţării înscrisului fals.

Înscrisul PV din 04.07.1990 şi Tranzacţia Generală din 07.11.1991 nu puteau permite înstrăinarea pentru că art 38 din Legea 54/1991 are prevederi clare de modificare a unui patrimoniu.  Această lege a fost emisă înainte de Tranzacţia Generală. Ori Legea 54/1991 nu prevede radierea automată a Sindicatelor înfiinţate înainte de această lege, nu prevede sancţiuni pentru Sindicate, (chiar CNSLR este înfiintat pe 7 martie 1990) şi orice modificare trebuia să urmeze calea legală a art 38 al Legii 54/1991, ultima prevedere legală în lipsa conducerii sindicatului fiind:

tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al sindicatului hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului

7. Prin Rezoluţia 352/P/2013 se arată că şi Tranzacţia Generală din 07.11.1991, prin care a fost preluat patrimoniul CC al UGSR este fals. Faptele sunt penale faţă de Victor Ciorbea, Bogdan Hossu şi Miron Mitrea, dar sunt prescrise.  DNA spune că Hossu, Ciorbea, Costin, Mitrea = infractori cu fapte prescrise.
8. Prin Ordonanţa din dosarul 106/P2018 Parchetul dpl Curtea de Apel Constanţa a menţionat că şi art 26 din statutul CNSLR este un fals în concept, fără fundament real.
9. Decizia 1292/2012 a CA Timisoara arata ca PV si art 26( prin autoritate de lucru judecat) nu dau CNSLR caracter de proprietar
10. S-a constatat prin Decizia 6005/02.11.2004 a ICCJ că CNSLR, ALFA, CSD şi BNS nu au un drept de proprietate dovedit.
11. Decizia 8328 din dosarul 25273/3/2006 ICCJ arată că CNLSR a dispus de un bun al carui proprietar nu este.

Cei care au semnat acele documente sunt atât de primitivi că au semnat în trei fără UGSR, un transfer, numindu-l patrimoniul al CC al UGSR, care nu avea competenţă de înstrăinare, care nu era proprietar.  Statutar, orice modificare de patrimoniu se aprobă (aşa cum se prevede şi în statutul CNSLR la Capitolul V art 14-25) de organele de conducere.  Ori orice tranzaţie trebuia efectuată LEGAL de aceste organe, dar în cazul de faţă, acestea nu există. Legea 54/01.08.1991 aplicabilă TRANZACŢIEI GENERALE din 07.11.1991 prevedea la art 38:

(1) În cazul dizolvării, patrimoniul sindicatului se împarte conform dispoziţiilor din statut sau – în lipsa unor astfel de prevederi – potrivit hotărîrii adunării de dizolvare. (2) Dacă statutul a omis sa prevadă modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărîre în aceasta privinta, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al sindicatului hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau dacă nu face parte din nici o organizaţie, unui alt sindicat cu specific asemănător.

Nu există sesizare către Tribunal.

DNA:

„Procurorii au stabilit că există probe şi indicii temeinice, constând în înscrisuri şi hotărâri judecătoreşti, care atestă comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale, cu referire la documentul intitulat Tranzacţie Generală, datat noiembrie 1991. Acest document prezintă menţiuni vădit contrare realităţii, fiind întocmit cu scopul precis de preluare fără bază legală a patrimoniului UGSR. De asemenea, documentul fiind accesoriu unui proces-verbal din 1990, este fals şi din acest punct de vedere”, spune Livia Săplăcan, purtător de cuvânt DNA.

Dacă nu există identitate de persoană (patrimoniul CC al UGSR (o sintagmă nereală) şi patrimoniul UGSR), care este procedura corectă de corectare?

Toate actele contestate se referă la patrimoniul CC al UGSR, ori patrimoniul este al UGSR, deci se judecă pe forme, când fondul nu a fost atacat niciodată.  DNA prin rezoluţii spune – Mergeţi în civil.   Proprietarul UGSR nu a fost niciodată, cu nici un act, deposedat.

CNSLR are in statut punctul 26 o prevedere nereală şi ilegală:

Art. 26  Fondurile băneşti ale CNSLR provin din:

1. patrimonial Consiliului Central al UGSR, dobândit de Consiliul CNSLR, ca successor universal, prin absorbţie.

Consiliul Central al UGSR NU ARE patrimoniu