Pe fondul avansului energiei fotovoltaice şi eoliene, electricitatea a ajuns din ce în ce mai des în situaţia în care se vinde pe piaţă la preţuri negative, o tendinţă paradoxală care ameninţă un sector aflat în prima linie a luptei împotriva încălzirii globale, transmite AFP.
La finele lunii iunie, Franţa a înregistrat 235 de ore de producţie de electricitate la preţuri negative, adică 5% din totalul orelor de producţie, depăşind deja recordul din 2023 (147 de ore), potrivit gestionarului reţelei de înaltă tensiune din Franţa (RTE).
În sudul Australiei, ponderea a ajuns la 20% încă din 2023, a dezvăluit Agenţia Internaţională a Energiei (IEA).
La baza acestui fenomen stă o producţie abundentă de energie regenerabilă care duce la prăbuşirea preţurilor când cererea este scăzută. Rezultatul, pe piaţa ‘spot’, unde 20% din electricitatea de pe piaţă se tranzacţionează de pe o zi pe alta, preţurile au scăzut până la minus 87 de euro/MWh în 2024. În Elveţia, preţurile s-au prăbuşit până la minus 400 de euro/MWh în data de 14 iulie. Aceste preţuri se înregistrează în general vara, la amiază, când producţia de energie fotovoltaică atinge nivelul maxim.
De trei ani această tendinţă se accelerează, ca urmare a unei scăderi neaşteptate a cererii în Europa, după pandemia de Covid şi războiul din Ucraina.
Preţurile negative au un impact asupra facturii finale, explică Rebecca Aron, directoare de piaţă la Valorem, un producător francez pionier în domeniul regenerabilelor. Însă impactul este decalat în timp şi poate trece neobservat prin alte momente de creşteri şi scăderi. Industriile mari consumatoare de energie pot beneficia dacă reuşesc să îşi mute consumul în momentele cele mai avantajoase.
