Creșterea fiscalității în România pune o presiune semnificativă asupra companiilor, în special asupra antreprenorilor mici și mijlocii, care riscă să cedeze în fața noilor costuri.
Conform calculelor realizate de consultantul de business Florin Leucă, povara fiscală reală pe fluxul „profit → dividend net” poate ajunge la 34,3%, depășind media OCDE de 32% și apropiindu-se de media Uniunii Europene, estimată la 40,9%.
Mai concret, la fiecare 1 milion de euro profit brut, statul încasează circa 300.000 de euro din impozitul pe profit (16%), impozitul pe dividende (16%) și contribuția la sănătate (CASS de 10%, aplicabilă peste anumite plafoane). În aceste condiții, statul devine, în mod indirect, un partener de afaceri, fără însă a contribui la generarea veniturilor sau a profitului.
Simulări: Cât din profitul firmelor merge către stat
Simulările prezentate de Florin Leucă arată că firmele plătesc în medie 34,3% din profitul brut către stat, indiferent de dimensiunea câștigurilor. De exemplu:
- Profit brut 100.000 lei → Taxe totale către stat: 34.300 lei
- Profit brut 200.000 lei → Taxe totale: 68.600 lei
- Profit brut 1 milion euro → Taxe totale: 296.320 euro
Pe lângă aceste impozite directe, companiile trebuie să acopere și alte taxe și contribuții, precum cele aferente salariilor, ceea ce poate împinge povara fiscală totală la niveluri greu sustenabile pentru unele firme.
Risc crescut de falimente și scăderea numărului de IMM-uri
Statistica confirmă tendința negativă: numărul microîntreprinderilor active a scăzut drastic, de la peste 900.000 în 2022, la circa 326.000 în aprilie 2025. Micșorarea plafonului de venit pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, de la 1 ianuarie 2026, va accelera această tendință, împingând tot mai multe firme în categoria celor obligate să plătească impozitul de 16% pe profit.
Impactul nu se limitează la structura antreprenorială. Primele analize indică scumpiri între 18% și 22% în domenii precum servicii juridice, contabilitate, transport sau consultanță, odată ce firmele ies din regimul „micro”. Acest fenomen generează presiuni inflaționiste suplimentare, amplificând provocările economice.
Sectoarele care pot rezista fiscalității ridicate
Foarte puține sectoare economice din România înregistrează marje de profit suficient de mari pentru a absorbi actuala povară fiscală, estimată la cel puțin 29,44% din câștigul brut. Printre ele se numără:
- Real estate și imobiliare: ~37% marjă
- Sectorul energetic (producție): ~45%
- IT & Software as a Service (SaaS): ~32%
- Servicii premium de educație: 30-60%
- Consultanță juridică și fiscală: 30-50%
- Comerț cu produse de lux: ~35%
În schimb, alte sectoare, precum outsourcing-ul sau transportul, operează cu marje sub 11%, fiind mult mai expuse riscului de insolvență.
Riscuri majore: Evaziune și extinderea economiei gri
Creșterea fiscalității riscă să alimenteze fenomenul evaziunii fiscale, cu impact negativ asupra economiei în ansamblu. Printre cele mai frecvente practici riscante se numără:
- Plăți „la negru” pentru angajați
- Tranzacții economice nedeclarate
- Importuri prin canale neoficiale
- Înregistrarea de cheltuieli personale ca fiind de firmă
- Manipularea cifrelor contabile prin supraevaluarea cheltuielilor sau subestimarea veniturilor
- Transferul profiturilor către paradisuri fiscale
Pe termen lung, astfel de practici subminează veniturile bugetare, distorsionează concurența și reduc atractivitatea investițională a României.
