Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri la „BBB minus /A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt, în valută şi lei şi a menţinut perspectiva negativă, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară, citat de Agerpres.
S&P se aşteaptă ca economia să se contracteze cu 5,2% în 2020, iar deficitul bugetar să ajungă la 9,2% din PIB. Pentru ultima rectificare bugetară, Guvernul a folosit proiecția de 4,2% pentru contracția economiei și 9,1% din PIB pentru deficit.
Pentru anul viitor, S&P estimează o creştere de 4%, dar revenirea la nivelul din 2019 nu se va produce mai devreme de 2022.
În scenariul de bază al agenţiei, după alegerile parlamentare din decembrie, viitorul Guvern va implementa eforturi credibile de consolidare, pentru a stabiliza nivelul datoriei sub 60% din PIB, dar dinamica politică complexă rămâne un factor de risc major.
Prin urmare, S&P confirmă la „BBB minus /A-3” ratingul României, perspectiva este negativă.
Această încadrare se bazează pe riscurile la adresa echilibrelor fiscale şi externe ale României în următoarele 12 luni. Acestea se vor materializa probabil dacă factorii de decizie politică nu reuşesc să vină cu un plan credibil de reducere a dezechilibrelor bugetare.
S&P ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate o perioadă mai îndelungată decât a anticipat agenţia, din cauza provocărilor cu care se va confrunta politica fiscală după alegeri. În opinia agenţiei, costurile de finanţare ale României ar putea creşte dacă viitorul Guvern nu reuşeşte să prezinte un cadru credibil al politicii fiscale.
În scenariul optimist, S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva de rating dacă viitorul Guvern implementează rapid consolidarea fiscală, ceea ce ar duce la stabilizarea finanţelor publice.
Un alt aspect pozitiv în analiza de țară este că, în ciuda deteriorării din 2020, nivelul datoriei României rămâne moderat. Mai mult, S&P anticipează că viitorul Executiv va continua probabil să furnizeze un sprijin fiscal amplu pentru a sprijini redresarea economiei în 2021, dar va trebui să gestioneze rigidităţile fiscale create în urma deciziilor politice anterioare. Acestea includ majorări costisitoare de pensii şi alte beneficii sociale. Incertitudinile politice sunt exacerbate de peisajul politic complex şi conflictual, care ar putea face dificilă construirea unei coaliţii după alegeri, se arată n raportul agenţiei de evaluare financiară.
Absorbţia fondurilor europene va fi cheia pentru sprijinirea reechilibrării economice, deşi se menţin riscurile de implementare, apreciază S&P. Agenţia se aşteaptă ca inflaţia să rămână stabilă, iar presiunile asupra cursului de schimb să fie ţinute sub control în urma măsurilor BNR.
În ceea ce privește efortul de combatere a pandmiei COVID-19 și efectelor economice adverse, S&P estimează că dimensiunea totală a pachetului de stimulare este de 3% din PIB. Incluzând efectul bugetar al stabilizatorilor automaţi, cum ar fi de la ajutorul de şomaj, agenţia anticipează că măsurile introduse vor creşte cheltuielile fiscale cu 1,2%.
Contractarea economiei, combinată cu măsurile de stimulare, declinul veniturilor fiscale şi majorarea cheltuielilor sociale (pensiile şi alocaţiile pentru îngrijirea copiilor) vor adânci deficitul bugetar. S&P estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în acest an, incluzând un declin al veniturilor din cauza scăderii economiei, care va face ca datoria să depăşească 40% din PIB.
În condiţiile în care cheltuielile cu salariile şi pensiile se situează acum la aproximativ 90%, o eventuală majorare a pensiilor cu 40% ar fi făcut ca acestea să depășească veniturile fiscale guvernamentale în 2021, apreciază S&P.
Agenţia nu se aşteaptă ca Executivul să înăsprească politica fiscală anul viitor, dar crede că autorităţile vor căuta să ajusteze componenţa structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puţin rigide şi îmbunătăţind colectarea taxelor, în timp ce se reduce gradual deficitul. S&P se aşteaptă la un deficit de 7,2% din PIB în 2021 şi de 5,5% din PIB în 2022.
De asemenea, agenţia estimează că deficitul de cont curent se va situa în jur de 5% din PIB până în 2023. În opinia S&P, adâncirea deficitului comercial demonstrează problemele de competitivitate.
Sectorul bancar, predominant deţinut de bănci străine, rămâne solid, în opinia S&P, care vede riscuri limitate pentru Guvern. Piaţa românească insuficient dezvoltată a prevenit sectorul financiar să acţioneze ca intermediar sau catalizator al activităţii economice.
Cum împrumuturile către sectorul privat se situau la 25% din PIB în martie 2020, sectorul bancar din România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, apreciază agenţia.
