Deși o parte din ce în ce mai mare din populație este din ce în ce mai mult în stadiu avansat de sărăcie energetică, nu se face nimic pentru remedierea situației, afirmă Silvia Vlăsceanu, președintele Federației Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.
Deși o parte din ce în ce mai mare din populație este din ce în ce mai mult în stadiu avansat de sărăcie energetică, nu se face nimic pentru remedierea situației, afirmă Silvia Vlăsceanu, președintele Federației Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.
“Este o amânare sine die. Toată lumea este de acord că o treime sau mai mult din populaţie este în stadiu avansat de sărăcie energetică”, a susţinut directorul ACUE, amintind că tariful social este legat de un consum cât mai mic de energie, deci nu este o soluţie.
Iar datele statistice, precum și studiile efectuate de institutele de cercetare, confirmă această evoluție. Ultimul studiu efectuat de INS, arată că jumătate din români își plătesc tot mai greu facturile pentru utilități, și în premieră, în 2017, 8% au declarat că sunt nevoiți să se împrumute pentru plata acestora.
În 2017 cele mai frecvente restanțe se înregistrează la plata facturii energiei electrice (51% din gospodăriile cu restanțe) și întreținerea locuinței (50%) arată studiul INS. Iar 2018 a marcat majorări mari pentru gazele naturale sau pentru gigacalorie, în cazul încălzirii centrale, 16,61% în august 2018 față de decembrie 2017, respectiv 2,13%. Iar prețul energiei electrice a explodat din luna august pe bursă, ceea ce va conduce la scumpiri semnificative peste trei luni, perioada când se rediscută tarifele reglementate.
Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială, iar lipsa de accesibilitate a facturii sau de acces la forme moderne de energie generează obstacole în parcursul educațional și socio-economic al comunităților se arată într-un document al UE care își propune să combată acest fenomen.
În ediţiile anterioare (pe anii trecuţi) ale studiului INS, nu era consemnată necesitatea unui împrumut pentru acoperirea cheltuielilor curente, dar în ediţia pe acest an a apărut un pocentaj de 18,5% din gospodării care trebuie să apeleze la credite pentru plata facturilor.
În România, tariful social pentru energia electrică și subvenția pentru încălzire sunt insuficiente și nu protejează tocmai persoanele care au mai multă nevoie de protecție. Deși se vorbește de mai bine de 10 ani de definirea consumatorului vulnerabil, căruia să-i fie adresate subvențiile, până în prezent nu s-a făcut nimic în acest sens.
Centrul pentru Studii Democratice din Cluj-Napoca a calculat că la nivelul anului 2017, peste 20% dintre gospodăriile din România se află în sărăcie energetică. În acelaşi timp, ajutoarele de încălzire ajung doar la aproximativ 5% dintre gospodării.
Mai mult, suma totală acordată pentru ajutoarele cu încălzirea a fost sub 0,5% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii și este în continuă scădere. Peste jumătate din numărul de ajutoare acordate sunt sub 15 lei/lună, cheltuiala administrativă cu acordarea beneficiului fiind, cel mai probabil, mai mare decât ajutorul în sine.
Silvia Vlăsceanu propune, ca până când se reușește definirea consumatorului vulnerabil, să fie definite zone de sărăcie energetică, cum ar fi sate, sau chiar cartiere, unde populația are venituri prea mici pentru a-și permite să consume curent electric la nivelul cerințelor sau să se încălzească iarna.
“Dacă nu se doreşte politic definirea consumatorului vulnerabil, haideţi să definim nişte zone de sărăcie energetică, spre exemplu, zona Zăbrăuţi din Bucureşti, care prezintă nişte caracteristici ale unei zone unde te poţi duce ţintit să vezi ce poţi face pentru oameni din punct de vedere energetic”, a mai spus Vlăsceanu.
O altă formă a sărăciei energetice o reprezintă lipsa accesului formal la electricitate. Conform unor estimări din raportul Centrului de Studii Democratice, luând în considerare numărul locuințelor neelectrificate, pe cel al locuințelor ridicate fără autorizație (care nu pot fi conectate de operatorii de distribuție) și datele privind pierderile de rețea și consumul propriu tehnologic, aproximativ 460.000 de locuințe din România (7% din totalul gospodăriilor) nu au acces sau au acces informal la electricitate. În același timp, de tariful social la energie electrică beneficiază circa 12% din români, însă peste 40% din ei nu își dimensionează corect consumurile, astfel încât acest tip de tarif îi dezavantajează.
În ciuda majorărilor salariale și ale pensiilor, sărăcia energetică este în creștere, ceea ce denotă de fapt o deteriorare a nivelului de trai.
Comments are closed.