România are la dispoziție șase luni, începând din 9 iulie, pentru a-și adapta legislația la Directiva 5 a UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.
Amendamentele au intrat în vigoare, pe 9 iulie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al UE a Directivei 5.
Noua directivă reglementează, în premieră la nivelul blocului comunitar, platformele de schimb pentru bitcoin și alte monede virtuale. Mai este interesant: Propunerea de modificare a regulamentelor europene referitoare la combaterea spălării banilor datează din vara anului 2016 și are la bază dezvăluirile jurnalistice “Panama Papers” privind practicile multinaționalelor și politicienilor din așa-numitele paradisuri fiscale, cu scopul de a evita plata taxelor către stat, scrie Profit.ro.
Noul text legislativ aduce platformele de tranzacționare pentru monedele virtuale și furnizorii de portofele digitale care oferă servicii de custodie sub incidența regulamentelor UE privind privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, activitatea acestor companii urmând să fie supravegheată de autoritățile competente din fiecare țară. Astfel, platformele de tranzacționare criptomonede și furnizorii de portofele digitale vor fi obligați să-și identifice clienții și să raporteze activitățile suspecte autorităților financiare relevante. Totodată, statele membre se vor asigura că furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale sunt înregistrați. “Furnizorii implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare (adică monedele și bancnotele desemnate ca având curs legal și moneda electronică ale unei țări, acceptate ca mijloc de schimb în țara emitentă), precum și furnizorii de portofele digitale nu au nicio obligație stabilită de Uniune să identifice activitățile suspecte (…) Prin urmare, este esențial să se extindă domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2015/849 pentru a se include furnizorii implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale”, se arată în motivarea actului. Potrivit acesteia, includerea furnizorilor implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare și a furnizorilor de portofele digitale nu va soluționa în totalitate problema anonimatului aferent tranzacțiilor cu monede virtuale, deoarece utilizatorii pot să facă tranzacții și fără astfel de furnizori. “Pentru a combate riscurile legate de anonimitate, unitățile naționale de informații financiare ar trebui să fie în măsură să obțină informații care să le permită asocierea adreselor monedelor virtuale cu identitatea proprietarului monedelor virtuale. În plus, ar trebui să fie evaluată în continuare posibilitatea de a permite utilizatorilor să se autodeclare, în mod voluntar, la autoritățile desemnate”, conform motivării. Noile regulamente UE în domeniul combaterii spălării banilor au ca scop creșterea gradului de transparență, inclusiv prin permiterea accesului public la informațiile privind beneficarii reali ai companiilor, notează Comisia Europeană. Cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor vizează, pe lângă includerea platformelor de tranzacționare și a furnizorilor de portofele digitale în sfera entităților reglementate, restrângerea plăților anonime efectuate prin intermediul cardurilor preplătite, precum și înăsprirea cerințelor privind identificarea clienților și limitarea tranzacțiilor care implică țări terțe cu un grad ridicat de risc.
Comments are closed.