Ludovic Orban vine astăzi cu un al doilea guvern propus, dar și cu programul de guvernare modificat. Potrivit unor surse, Guvernul este același, sunt păstrați aceeași miniștri pe aceleași posturi. În schimb, există modificări la programul de guvernare. Spre exemplu, desființarea secției speciale.
Politica fiscal-bugetara- „Consolidare fiscala si reducerea datoriei publice”
Guvernul foloseste politica fiscala pentru a promova o crestere economica sustenabila si pentru a reduce gradul de saracie. Politica fiscala influenteaza direct economia prin intermediul cheltuielilor si veniturilor bugetare.
Astfel, in contextul economic actual politica fiscal bugetara trebuie sa aiba un rol de stabilizare a ciclului economic.
Din noiembrie 2019 politica fiscala a Romaniei a inceput tranzitia de la o politica fiscala pro-ciclica, destabilizatoare, folosita in ultimii ani la o politica fiscala neutra sau chiar anti-ciclica. Aceasta perioada de tranzitie continua in 2020.
Obiective pentru 2020:
- Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2020 fara depășirea țintei de deficit de 3.6% din PIB. Mentinerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB in doi ani de zile asa cum este stipulat in Strategia Fiscal Bugetara 2020-2022. Pregatirea rectificarii bugetare in functie de executia pe primele sase luni ale anului 2020.
- Respectarea predictibilității si transparentei politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact.;
- Reorganizarea si eficientizarea Ministerului de Finante in prima jumatate a anului 2020.
- Prioritizarea si bugetarea proiectelor de investitii se va face incepand cu 2021 doar pe baza analizelor de eficientizare a cheltuielilor bugetare din cadrul Ministerului de Finante. Programarea multianuală a invesțiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară; vom stopa practica schimbărilor frecvente de priorități și alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuție, risipa de resurse și lipsa de predictibilitate
- Definitivarea reorganizarii ANAF in primul trimestru din 2020. Aceasta reorganizare va duce pana la finalul lui 2020 la profesionalizarea ANAF si mai ales decuplarea de politic a acestei institutii. Finalizarea in prima jumatate a anului 2020 a conectarii caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, pana la finalul anului sistemul de transfer electronic de informatii intre persoane juridice si ANAF – SAF-T . Impact pozitiv pentru buget incepand cu trimestrul IV 2020
- Modificarea statutului CEC si EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitara la una dualista.
- Finalizarea si prezentarea strategiei pe termen mediu si lung pentru sistemul financiar bancar unde statul roman este actionar unic sau majoritar.
- Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici.
–––––––––––––––––––––––––––––
- Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
- Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări;
- Modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale;
- Continuarea controalelor si evaluarilor în institutiile unde statul roman este actionar si a programelor finantate cu bani de la buget, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii si sa aduca plusvaloare in economie.
