Afacerile profitabile, cu mize de miliarde de euro, se fac pe seama drepturilor litigoase ale angajați Petrom care ar trebui să intre în posesia celor 8% promiși la privatizare. Deși este dată o decizie definitivă, hotărârea judecătorească este voit întârziată. Astfel, penalizările ajung să valoreze mai mult decât cei 8%.
Cele 8% din acțiuni care trebuiau vândute angajaților la prețul de la privatizare. Deși există o sentința din anul 2019, Guvernul nu se sinchisește să o aplice. Că atare, zilnic, din banii românilor se acumulează o datorie de 1000 lei per om din cauza neaplicării. Și sunt câteva mii de oameni în această situație. Unii au făcut o afacere din asta.
„Aceste două societăți au ajuns la urechile lui Crăciun Elisei, ginerel lui Mugur Isărescu, iar el a făcut compania Petroactiv. Însă, tot cu acești avocați au făcut acest mecanism de căpușare. Ei au 70% iar oamenilor le dau 30%. Au lăsat să crească suma, iar cei 30% sunt de câteva ori mai mult decât ce se obținea pe cei 8%, în 2019. Acesta este și motivul pentru care nimeni nu a făcut scandal. Fiind companie listată la Bursă, putea fi pusă în pericol printr-o preluare mascată. Din 2019, de când e sentința, aceasta a trecut prin mâinile a cel puțin 4 premieri. Sentința a fost comunicata și Ministerului Energiei. Trebuie investigat dacă acești avocați nu au săvârșit o infracțiune. Este un grup infracțional cu cineva din guvern. Unul dintre avocați e șotul unei judecătoare. Ei au spus că așteaptă momentul să dea în judecată statul român la o instanță din afara României ca să câștige 12 miliarde de euro. Orice zi de întârziere înseamnă un plus de 1.000 de lei per acționar, deci, penalizările sunt mai mari decat suma inițială de la privatizarea din 2004. Este clar! Cineva, cu intenție, întârzie aplicarea acestei decizii. Aceste întârzieri înseamnă penalități de 2 milioane de euro pe zi de care știe și Ministerul Energiei, dar și Secretariatul General al Guvernului. Sunt blocate conturile SGG, cele normale, nu cele speciale. Deci, sunt curios de de unde se plătesc aceste sume enorme”, a declarat jurnalistul Dan Ionescu în emisiunea CULISELE STATULUI PARALEL.
Firmă înființată doar pentru penalizări
Scopul declarat al firmei Petro Active Investments este de a obliga Guvernul, în justiție, să pună în aplicare decizia definitivă a ICCJ din 2019 prin care trebuie să respecte contractul de privatizare a Petrom din 2003 și să le vândă salariaților din perioada 1997 – 2004 acțiuni la prețul la care a cumpărat atunci grupul austriac OMV, de 0,2165 lei/titlu, în limita totală a 8% din capitalul social.
Astfel, Petro Active Investments le-a propus foștilor salariați să semneze contracte de asociere în participație și de cesiune, prin care să îi cedeze drepturile de a cumpăra acțiuni OMV Petrom de la stat la preț redus, în schimbul a 50% din profitul viitor înregistrat din vânzarea acestor acțiuni. Potrivit calculelor făcute de Profit.ro, suma totală ar fi de 16.000 de lei, din care fostul angajat Petrom ar lua 8.000.
Marea miză a afaceri nu par să fie, însă, banii pe acțiuni, ci penalizările de întârziere care se aplică din 2019, de când statul refuză să pună în practică decizia definitivă a instanțelor. Potrivit președintelui CA, Elisie Crăciun, ar fi vorba de 1.000 de lei pe zi, pentru fiecare deținător de acțiuni sau o valoarea totală a penalităților de circa 6 MILIARDE DE EURO, care se împarte la 23.000 de acționari, adică 261.000 de euro de persoană.
Petro Active ia grosul sumelor
Din acești bani, cel care și-a cesionat acțiunie ar urma să primească 30% din sumă, aproximativ 78.000 de euro, iar firma Petro Active, 70%. Chiar și așa, a explicat reprezentantul firmei, este mai bine decât nimic.
Jurnalistul Dan Ionescu a adus în discuție și un anunț al DIICOT potrivit căruia „în data de 23 noiembrie 2022 a început urmărirea penală într-un dosar împotriva acționarilor de la Petro Active S.A.”, despre care președintele CA a afirmat că nu are cunoștință. Crăciun a cofirmat și faptul că a fost partener de afaceri, până în 2007, cu fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, condamnat în primă instanță la 8 ani şi jumătate în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța.
