Grecia vrea să plătească anticipat o parte din datoria pe care o are la FMI, după mega-criza din 2010.
Grecia a trimis Mecanismului European de Stabilitate (ESM) o cerere oficială pentru a solicita permisiunea de a restitui înainte de scadenţă o parte din masivul împrumut luat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), a anunţat luni un oficial de la Ministerul de Finanţe, transmite Reuters.
Grecia vrea să plătească aproximativ 3,7 miliarde de euro din creditul primit de la FMI.
ESM va trebui să achite aceeaşi sumă conform condiţiilor incluse în pachetul de asistenţă financiară, dar are posibilitatea să renunţe la acest drept.
Până în 2024, Grecia trebuie să achite în total FMI 9,3 miliarde de euro.
Şi ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos, a confirmat recent informaţiile conform cărora Guvernul de la Atena intenţionează să restituie înainte de scadenţă o parte din împrumutul de la FMI.
Este vorba despre un credit în valoare de 3,5-4 miliarde de euro, cu o rată a dobânzii de peste 5%, reprezentând tranşele pentru 2019 şi 2020, a sugerat Tsakalotos în declaraţiile acordate postului de radio Thessaloniki. Economiile rezultate vor fi folosite pentru a reduce taxele şi a îmbunătăţi politica socială, a adăugat ministrul elen de Finanţe.
La începutul acestei luni, Klaus Regling, directorul general al Mecanismului European de Stabilitate (ESM), a sugerat că ar fi „înţelept” din partea Greciei să achite anticipat creditele către FMI deoarece ele sunt mai scumpe decât randamentele pe care le plăteşte în prezent Atena pentru a se împrumuta de pe pieţele de obligaţiuni.
Declaraţia a fost făcută la reuniunea Eurogrup de la Bucureşti, unde miniştrii de Finanţe din zona euro au anunţat acordarea unei tranşe de aproape un miliard de euro Greciei, ca parte a programului de monitorizare a reformelor după încheierea programului de asistenţă financiară.
Atena poate accesa banii cu condiţia să-şi respecte angajamentele privind reformele, în special legea care extinde protecţia oferită debitorilor împotriva procedurilor de executare silită a reşedinţelor primare, care face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri destinate accelerării procesului de curăţare a bilanţului băncilor.
Tranşa de aproape un miliard de euro va majora rezerva financiară (buffer) şi va permite ţării să se împrumute la rate mai favorabile de pe pieţe, potrivit Agerpres.
Este prima tranşă din pachetul de 4,8 miliarde de euro pe care creditorii din zona euro s-au angajat să-l acorde Greciei până în 2022, ca parte a unui program acordat după încheierea asistenţei financiare. În schimb, autorităţile de la Atena trebuie să continue reformele.
O parte din bani vin din profiturile generate de băncile centrale din zona euro de pe urma portofoliilor lor de obligaţiuni guvernamentale greceşti.
