Legea a de înființare a Fondului Suveran este neonstituțională. Decizia Curții Constituționale a fost luată după sesizările privind legalitatea înființării Fondului Suveran prin votul în Parlament.
Parlamentul a adoptat legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii în luna iunie a acestui an. Acest Fond constituie un vehicul investițional preluat de către PSD în forma sa de constituire și funcționare de la Guvernul Polonez. Există însă o diferență majoră: Fondul de Dezvoltare din Polonia (care nu are denumirea pompoasă de Fond Suveran) nu se atinge de activele companiilor de stat.
Anunţat în programul de guvernare al PSD, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (aceasta este denumirea oficială) urma să fie înfiinţat baza unui printr-un proiect de lege al Ministerului Finanţelor. Proiectul prevedea că Fondul are un capital subscris de 1,8 miliarde de lei şi acţiunile a 27 de companii. Deputaţii au stabilit că Fondul va avea un capital subscris de 9 miliarde de lei, vărsat în cinci ani, şi va fi compus din participaţiile statului la 33 de companii.
Practic, cum se spune pe românește, sunt ”mulse” companiile de stat, în cazul ”invenției” PSD fiind vorba de utilizarea resurselor companiilor de stat pentru orientarea spre alte proiecte dictate unui management desemnat politic sau a cărui independență de politic nu va exista. In cazul fondului polonez modul de funcționare al acestuia a fost negociat cu Eurostat, dar nu același lucru a fost respectat în cazul Fondului Suveran al PSD.
Necesitatea avizului din partea Eurostat este dată de faptul că utilizarea dividendelor companiilor de stat în alt scop decât acoperirea deficitului bugetar, transformă automat în ajutor de stat, distribuirea dividendelor către alte învestiții ale Fondului Suveran, practică neconcurențială și păguboasă pentru Bugetul statului și așa aflat într-un deficit cronic.
Contestațiile depuse la CC după adoptarea legii în Parlament au venit de la Presedinție și partidele de opoziție PNL si USR. Principalele aspecte de neconstituționalitate invocate au fost: 1. „În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că exercitarea arbitrară de către Parlament a competenţei sale de legiferare, prin adoptarea de legi în domenii ce revin în exclusivitate în competenţa decizională a autorităţilor administrative concretizată în acte normative cu caracter infralegal (administrativ), încalcă şi dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, cu riscul de a transforma legiuitorul în autoritate publică executivă”, invocând o altă decize a CCR, cea cu nr. 777/2017 (sesizarea Președinției).
2. „Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară şi nu printr-un act care are forţa legii. În această situaţie, Parlamentul României a încălcat separaţia puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituţia României, reglementând într-un domeniu care este în competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său” (sesizarea PNL).
Comments are closed.