Economia crește, dar românii sărăcesc – ce fel de țară construim?

Ce se întâmplă la OMV Petrom este un caz-școală care conține, în sine, toate explicațiile situației în care ne aflăm astăzi: o evoluție economică spectaculoasă, pe fondul unei sărăciri a majorității populației.

Petrom, cea mai mare companiei românească a realizat, în 2022, cea mai mare cifră de afaceri atinsă vreodată de o firmă din România (61 de miliarde de lei- peste 12 miliarde de euro), dar și cel mai mare profit din toate timpurile realizat de o companie aici (10,2 miliarde de lei- peste 2 miliarde de euro):

figura 1

Ei bine, ceea ce se întâmplă cu acești bani reflectă, la o scară mai mică, ceea ce se întâmplă cu economia românească: crește, dar aproape nimic din creșterea asta nu se transferă către populația țării sau către țara ca atare. Căci iată cum se distribuie cei peste 10 miliarde de lei realizați ca profit de către OMV Petrom:

figura 2:

După cum se poate vedea mai sus, 80% din profitul ăsta record rămâne să zacă în conturile bancare ale companiei și doar 20% se distribuie acționarilor. Statul va încasa mai puțin de jumătate de miliard de lei, deși, dacă s-ar fi distribuit 90% din profit (precum la restul companiilor din energie) statul român ar fi încasat aproape 2,5 miliarde de lei! Și iată cum guvernul nostru, necerând distribuirea ca dividende a profitului realizat, marchează o gaură la buget de 2 miliarde de lei! Asta în timp ce între principalele două ramuri ale partidului unic aflat la guvernare se duce o luptă aprigă pentru linșarea vinovatului de neaplicarea în cazul Petrom a ordonanței care prevede asupraimpozitarea cu 60% a profiturilor excepționale realizate anul trecut.

Iată doar o mostră din gâlceava de televizor dintre PNL și PSD. PNL, prin singura sa voce care se mai aude, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan îl acuză direct pe ministrul psd-ist Câciu: „Îl rog respectuos pe domnul Câciu ai cărui specialişti din departamentul juridic al Ministerului de Finanţe au transpus Regulamentul din 4 octombrie al Comisiei Europene cu privire la suprataxarea companiilor din energie să dea explicaţii cu privire la traducerea şi transpunerea acestui Regulament, pentru că acolo, la o lipsă de un cod CAEN, OMV-ul nu se încadrează la peste 75% activitatea companiei în comerţ sau activităţi legate de energie, gaz, energie electrică” (https://www.stiripesurse.ro/rares-bogdan-ridica-tonul-la-adrian-caciu-in-cazul-omv-cineva-trebuie-sa-raspunda_2774820.html ). Iar Marcel Ciolacu îi răspunde lui Bogdan, acuzându-l pe ministrul energiei, Virgil Popescu de absența din procesul de negociere de la Bruxelles: „Eu nu caut vinovaţi, eu în schimb pun o singură întrrebare publică, vreau să ştiu de la Ministrul Finanţelor sau de la preşedintele ANAF dacă în perioada negocierii de către ministrul Energiei pe noul regulament al UE privind taxa de solidaritate, Ministerul Energiei le-au cerut puncte de vedere şi documente premergătoare pe care să le folosească în negocierea de la comisie. La această întrebare să răspundă Ministrul Finanţelor şi şeful ANAF. Eu nu îl întreb nimic pe domnul Popescu” (https://economedia.ro/presedintele-psd-marcel-ciolacu-cere-ministrului-finantelor-si-sefului-anaf-daca-ministrul-energiei-i-a-consultat-in-privinta-taxei-de-solidaritate.html#.Y-vEJXZBzIU ).

Toată această ceartă regizată rămâne doar un balon de săpun atâta timp cât guvernul PSD-PNL-UDMR nu mișcă niciun deget pentru a cere de la OMV Petrom distribuirea de dividende la nivel de 90% din profitul realizat anul trecut, o cerere care ar fi îndreptățită, pentru că același guvern le dispune (prin ordonanțe de urgențe) același lucru celorlalte companii din energie. Deci, guvernul patronat de Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu se face că nu vede faptul că poate să încaseze 2 miliarde de lei în plus din dividende de la OMV Petrom, dar își înscenează o dispută pe o sumă mai mică decât aceasta!

Revenind, însă, la fondul problemei, reținem că, deși OMV Petrom a realizat anul trecut un profit fabulos, de peste 10 miliarde de euro, cea mai mare parte din acest profit (8 miliarde de lei) va rămâne să zacă în conturile companiei, fără a contribui cu nimic la „creșterea” țării: aceste 8 miliarde de lei nu vor ajunge nici la salariați, nici la acționari și nici la stat, sub formă de impozite. Practic este ca și cum acești bani nu ar exista în economia românească.

Veți spune, poate, că OMV Petrom are nevoie de bani pentru investiții. Dar eu vă voi demonstra că austriecii nu au de gând să investească nimic, ei doar strâng bani în conturi de ani de zile. Căci, iată, la sfârșit de 2022 OMV Petrom are în conturi peste 14 miliarde de lei, iar cu un an înainte avea în aceleași conturi peste 10 miliarde de lei și situația este identică de ani de zile:

figura 3:

Da, oameni buni: patronii de la Viena strâng bani ca hârciogii, bani pe care și-i adună în cămara firmei, scoțându-i, practic, din circuitul economic. Căci, în vreme ce OMV Petrom a ajuns să dețină  lichidități de peste 14 miliarde de lei, adică jumătate din valoarea firmei (peste 29 de miliarde de lei este capitalizarea bursieră), ei bine, producția de țiței s-a redus cu 50%, cea de gaze s-a redus la jumătate, una din două rafinării a fost închisă, cele două mari combinate petrochimice (Doljchim și Arpechim) au fost și ele închise. Dar ca să nu mai fie niciun dubiu privind rezultatul trecerii Petrom din mâinile statului român în mâinile statului austriac (principalul acționar al OMV), iată că producția totală de hidrocarburi a scăzut de la 81,31 milioane bep – barili echivalent de petrol în anul 2004 (https://www.zf.ro/companii/langanger-omv-productia-de-petrol-si-gaze-din-romania-nu-va-creste-decat-daca-facem-o-descoperire-de-proportii-in-marea-neagra-5592712 ) la doar 43,49 milioane bep-barili echivalent de petrol în anul 2022!

Cazul Petrom este relevant pentru economia noastră atâta timp cât cifra de afaceri a companiei reprezintă 4% din PIB-ul României. Dar, în același timp, el este și simptomatic pentru ceea ce se întâmplă în România. Căci țara noastră a avut, dragii mei, o creștere economică absolut spectaculoasă anul trecut: față de finalul anului 2021, în anul 2022 PIB-ul a crescut cu  4,6% pe seria brută şi cu 5,0% pe seria ajustată sezonier. Una dintre cele mai înalte rate de creștere din Uniunea Europeană.

figura 4:

Toate bune și frumoase. Numai că, în același an 2022, industria românească s-a contractat cu 1,8%:

figura 5:

Poate, veți spera, a scăzut doar industria și restul economiei a înflorit. Nu prea e așa. Căci salariații din țară au avut venituri care s-au micșorat în mod real, căci au crescut cu doar 13,4%, cu trei puncte procentuale mai puțin decât rata inflației (16,4%). Motiv pentru care câștigul salarial real de la sfârșitul anului 2022 reprezenta doar 97,4% din câștigul salarial de la sfârșitul anului 2021.

Producția și consumul total de resurse enegretice au scăzut și ele cu 467 000 toep (tone echivalent petrol), respectiv cu 190 000 toep:

figura 6:

Iar cu salarii mai mici evident că a suferit și comerțul, acesta crescând în anul 2022 cu doar 3,8% ca valoare, în condițiile unei inflații anuale de 16,4%. (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/com_amanunt_12r22.pdf ).

Ei bine, dacă salariații au avut bani mai puțini în 2022 decât în 2021, industria și-a redus volumul producției, comerțul a scăzut practic (a crescut de patru ori mai încet decât inflația), deci a scăzut consumul, agricultura a scăzut și ea, atunci unde se vede acea impresionantă creștere economică? Păi în primul rând la stat, căci guvernul a beneficiat de venituri cu o cincime mai mari decât în anul 2021 (un plus de 21,2%, cu mai bine de cinci puncte procentuale peste rata inflației). Asta în timp ce cheltuielile guvernului au crescut cu mult mai puțin, cu doar 17,7%, adică doar cu un punct peste rata inflației. De altfel, statul este și marele beneficiar al scumpirilor, el încasând o cincime din veniturile sale din TVA, cel mai mare impozit pe„ consum”, singurul impozit care crește proporțional cu creșterea prețurilor. (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5990631/nota_bgc31dec2022.pdf ). Cea mai consistentă contribuție la creșterea economică de anul trecut vine tot din partea statului, care și-a crescut investițiile publice cu peste 14 miliarde de lei, de la 58 de miliarde de lei în 2021, la 72 miliarde de leiîn 2022. Investițiile statului au crescut, așadar cu 28%, adică cu 12 puncte procentuale peste inflație.

figura 7:

În vreme ce salariații și firmele românești au suferit anul trecut, cineva, totuși, a prosperat. Este vorba despre acționarii străini ai firmelor din România, care au scos din țară sub formă de venituri primare- adică venituri din investiții plus salarii plătite străinilor 15,47 miliarde de euro, cu mai bine de 4 miliarde de euro decât în anul 2022:

 figura 8:

Așadar, statul s-a ales de pe urma creșterii economice cu un plus de aproape 100 de miliarde de lei la bugete, iar acționarii străini din România s-au ales și ei cu 20 de miliarde de lei în plus. Pai, oameni buni, cam asta este creșterea noastră economică de anul trecut!

A, am uitat să adaug ceva important. Dacă industria și agricultura noastră nu prea au performat, cineva le-a luat locul, căci avem o creștere a deficitului comercial la comerțul internațional cu bunuri de 9 miliarde de euro. Fiindcă marele avânt investițional al statului nostru s-a făcut cu firme străine, cu utilaje străine și cu materiale și echipamente străine.

Concluzia este cât se poate de amară: deși suntem printre campionii europeni la creștere economică, rămânem națiunea cu cel mai mic venit disponibil pe locuitor din UE. Până la urmă, creșterea asta impresionantă este bună doar pentru statistici, guvern și investitorii străini. Românii se aleg doar cu scăderea puterii de cumpărare. Iar asta nu va face decât să crească frustrarea socială și nemulțumirile. Care vor exploda într-o bună zi. Poate în ziua alegerilor…