Bani europeni sunt. Cu voința politică e mai greu de negociat. Comisarul European Corina Crețu spune că Autostrada A8, Ungheni – Iași – Târgu Mureș, poate fi finanțată din fonduri europene.
Corina Crețu a anunțat pe Facebook că ” Autostrada poate fi finațată din fonduri europene, dar rămâne la latitudinea autorităţilor române dacă doresc să facă o solicitare în acest sens Comisiei Europene”.
Legea privind construcția „Autostrăzii Unirii”, Târgu Mureș – Iași – Ungheni, a fost adoptată miercuri în Camera Deputaților cu o majoritate zdrobitoare: 261 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și cinci abțineri.
Deși Guvernul nu susține acest proiect ca fiind unul prioritar, ALDE, membră a coaliției aflate la putere a amenințat că va boicota aprobarea bugetului pe 2019 dacă nu vor fi prevăzute fonduri destinate demarării procedurilor pentru realizarea proectului.
„Obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public privat (PPP). În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor”, prevede proiectul legislativ.
”Reiterez disponibilitatea mea și a serviciilor DG REGIO de a finanța prin fonduri europene studiul de fezabilitate și etapizarea construcției autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Aceasta poate fi eligibilă pentru cofinanţare din Fondurile structurale şi de investiţii europene, având în vedere faptul că face parte din reţeaua TEN-T de bază, fiind inclusă totodată și în Master Planul General de Transport. Rămâne la latitudinea autorităţilor române dacă doresc să facă o solicitare în acest sens Comisiei Europene”, spune Corina Crețu pe Facebook.
Adoptarea Legii nu reprezintă însă o garanție ca autostrada se va și construi. Guvernul nu a dat aviz favorabil Legii pentru are alte planuri pentru a lega Moldova de mijlocul țării și granița de vest și nu prin finațare din fonduri europene. Viitorul dezvoltării și implicit a modernizării Moldovei nu este clar.
În cea mai recentă declarație Ministrul Finanțelor nu a negat respingerea de către Guvern a banilor europeni dar nici nu a elmininat din discutie finanțarea de la buget sau din parteneriat public privat, noua marotă în privința finanțărilor marilor proiecte – niciodată aplicată în Romania de la începutul anilor 2000 când s-a vorbiit pentru prima oară de proiecte cu finanțare duală stat privat (statul asigura cu bani de la buget studiul de fezabiliatate iar investitorul contribuie cu bani pentru finalizarea proiectului). . „Finanţarea poate să difere, fie că sunt fonduri europene, buget de stat sau parteneriat public-privat. Obiectivul se face. (…) Până nu ai un caiet de sarcini foarte clar, un contract, ca să ştii ce îşi asumă constructorul, vorbim doar aşa, dorinţe, dorinţeȚ, a precizat ministrul.
Comisarul european se află într-un foc încrucișat în ultima perioadă fiind apostrofată și de la București și de la Bruxelles. De la București pentru că și permis să critice Guvernul pentru că nu fructifică banii nerambursabili aflați la dispoziția României și se aventurează în proiecte costisitoare pentru Buget sau în iluzorii parteneriate public private, iar de la Bruxelles pentru că, nu-i așa, este prea apropiată de România cu insistențele de a direcționa bani europeni spre țara de origine.
Comments are closed.