Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă, la prima vedere, a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, se arată într-un raport adoptat vineri de Comisia Europeană.
Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată, notează Agerpres.
„Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.
Previziunile nu sunt tocmai favorabile în cazul deficitului
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor „este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale”, mai arată în raportul executivului comunitar.
Comisia Europeană precizează că la data de 6 februarie autorităţile române au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanţi pe care Comisia să le ia în considerare în analiza sa.
Ce spune partea română
Autorităţile de la Bucureşti susţin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de personal, cu asistenţa socială şi investiţiile în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autorităţile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustarea graduală a deficitului bugetar pe termen mediu chiar dacă va rămâne peste valoare de referinţă de 3% din PIB până în 2021. Autorităţile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.
„Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat şi astfel o procedură de deficit excesiv este justificată”, concluzionează Comisia Europeană.
Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.
