Codul Administrativ: Și-au votat pensii speciale pentru 3.186 de primari

Camera Deputaților a adoptat, pe 9 iulie, Codul Administrativ, act normativ prin care sunt acordate pensii speciale primarilor și altor aleși locali, în timp ce parlamentarii primesc dreptul de a fi numiți, fără concurs și specializare, ca prefecți.

Dintr-un total de 3.186 de posturi de primar, reprezentanţii PSD ocupă 1.677 primării, deci era de așteptat ca legea să treacă fără probleme.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind Codul administrativ, în calitate de for decizional, cu 175 de voturi pentru, 33 împotriva şi 15 abţineri.

Nici parlamentarii nu sunt vitregiți de avantaje. Potrivit Codului, cei 465 de deputați și senatori vor putea ocupa postul de prefect fără concurs și specializare.

Codul stabilește că ”cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă acordată suplimentar se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public”.

Primarii vor putea fi și PFA și face parte din adunările generale ale companiilor locale. Codul stabilește cota redevențelor ce revin autorităților locale, înlesnind totodată transferul terenurilor, lacurilor și plajelor în domeniul public al autorităților locale.

Proiectul Codului Administrativ va fi transmis pre promulgare președintelui Iohannis, dar deocamdată președintele este ocupat cu Summitul NATO de la Bruxelles.

Modificările au fost aduse unui proiect preluat de PSD, cu mici ajustări, de la Ministerul Dezvoltării, care s-a grăbit în ultimele săptămâni să adopte un raport pentru votul final.

Potrivit analiștilor autoritățile nu mai ca obiectiv interesul public, ci programul de guvernare În proiectul de Cod Administrativ era prevăzut că: ”autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”.

Parlamentarii au modificat prevederea și au stabilit că: ”Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora, au obligația de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament”.

Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin exclusiv miniștrilor, stabilește Codul Administrativ. Parlamentarii au eliminat, totodată, prevederile inițiale care stabileau în mod explicit dreptul funcționarilor publici sau personalului contractual de a formula obiecții sau refuza avizarea sau fundamentarea actelor normative, respectiv prevederile care stabileau răspunderea acestora pentru actele întocmite sau avizate cu încălcarea legii.

Codul stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și permite parlamentarilor să fie numiți în această funcție după terminarea mandatului, fără concurs și fără pregătirea de specialitate.

O altă modificare în proiectului adoptat de deputaţi luni, le permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Opoziţia a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcţiei publice” şi spune că îl va ataca la Curtea Constituţională, în timp ce PSD susţine că proiectul este dorinţa coaliţiei de a eficientiza administraţia.

În timpul dezbaterilor de săptămâna trecută pe tema Codului, deputatul PNL Paul Dobre a susţinut că elaborarea Codului administrativ reprezintă una dintre cele mai importante legi pentru funcţionarea ţării, dar PSD-ALDE au “destructurat” funcţia publică prin modificările aduse legislaţiei.

“Astăzi începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcţionarea ţării. Dincolo de toate sistemele, administraţia publică atât centrală cât şi locală este structura de rezistenţă a statului român. După 1989, au fost adoptate succesiv o serie de legi care au modificat administraţia faţă de vechiul sistem socialist-comunist. (…) Cred că proiectul aşa cum a fost prezentat iniţial era mult mai bun, din păcate, decât de cel care intră acum în dezbatere”, a spus Dobre.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a precizat că nu este de acord cu acordarea de pensii speciale pentru aleşii locali şi să aibă un alt statut faţă de ceilalţi cetăţeni ai ţării.

“Vreau să anunţ aici, astăzi, că asistăm la un blat naţional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, şi anume există o înţelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleşii locali să aibă un alt statut decât ceilalţi cetăţeni”, a spus Eugen Tomac.

Deputatul UDMR Attila Korodi a susţinut că proiectul de lege va avea un impact care va “reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean”.

“Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administraţia locală din România. Avem în faţă un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean. Avem în faţă un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul 21. Administraţia locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetăţean, mai eficientă în soluţionarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor”, a arătat Korodi.

Deputatul PSD Niculae Halici a spus că acest Cod reprezintă dorinţa PSD-ALDE de a eficientiza administraţia.

“În ceea ce priveşte funcţionarii publici şi statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat în sensul de a determina şi a reuşi să eficientizăm şi să profesionalizăm corpul funcţionarilor publici. Ei vor da evaluări scrise anuale şi care vor avea pregătirea şi eficienţa solicitată de conducătorii instituţiilor publice pe anul respectiv vor rămâne, care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine”, consideră Halici.

Deputatul USR, Nicuşor Dan, a spus că acest Cod administrativ este „un pas înainte şi cinci paşi înapoi”. El a criticat faptul că prefectul este transformat în om politic, iar un primar scapă dacă îi deleagă unui director o atribuţie.

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE şi UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abţinut de la vot.