AUR a depus moțiune simplă împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan: „România, țara care lumina Balcanii, trăiește cu frica întreruperii curentului”

În textul moțiunii, AUR afirmă că România „se zbate la limita inferioară de echilibru energetic”, iar riscul unui blackout nu mai este doar o ipoteză teoretică, ci „un scenariu tehnic posibil, permanent”.

Potrivit formațiunii, politicile energetice „păguboase sau impuse de la Bruxelles” au condus la demolarea infrastructurilor tradiționale și la o dependență excesivă de sursele nesincrone, precum fotovoltaicele și eolienele, „integrate haotic, fără programe de stocare sau echilibrare”.

AUR reproșează Guvernului și Ministerului Energiei că România are „una dintre cele mai instabile rețele din UE”, cu prețuri care duc populația „în pragul sărăciei energetice”. Formațiunea citează date Eurostat potrivit cărora țara se află în top 5 european la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare – „cetățenii plătesc aproape la fel ca germanii, dar cu salarii de patru ori mai mici”.

Moțiunea menționează și faptul că, între 2021 și 2026, statul a acceptat închiderea unor grupuri energetice majore de la Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova – totalizând peste 3.500 MW de capacitate stabilă – fără să le înlocuiască prin proiecte sincrone echivalente. AUR acuză, de asemenea, că centrala de la Iernut este blocată din 2019 și că hidrocentrala de la Târnița–Lăpuștești „nu are nici măcar contract semnat”.

AUR îl acuză pe ministrul Bogdan Ivan că ar fi oferit informații contradictorii în spațiul public. În timp ce documentele PNRR prevăd închiderea întregii capacități pe cărbune până în 2026, ministrul declara recent la Digi24 că „România va avea în continuare centrale pe cărbune active”, susținând că trei grupuri vor rămâne funcționale până în 2029. „Adică ministrul a mințit opinia publică”, afirmă autorii moțiunii.

Formațiunea condusă de George Simion afirmă că prin acest demers „a ales calea responsabilității”, acuzând guvernul că „execută ordine venite din afară” fără a ține cont de securitatea energetică a țării. „România trebuie să recâștige demnitatea și autonomia energetică. Tranziția la energie verde nu poate fi făcută în detrimentul oamenilor”, se mai arată în textul moțiunii simple depuse de AUR.

Textul moțiunii depuse de AUR împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan

„Astăzi, România se zbate, din perspectivă energetică, la limita inferioară de echilibru, iar riscul de blackout nu mai este un subiect de probabilitate teoretică, ci un scenariu tehnic posibil, permanent. Deoarece guvernele, prin politicile implementate în ultimele decenii, păguboase sau impuse de la Bruxelles, au ales pentru țară strategii energetice greșite, neadaptate specificului național, nevoilor de consum și capacităților de stocare, puterii de cumpărare, practic demolând infrastructuri energetice tradiționale și înlocuindu-le doar prin programe exhaustive și cu costuri mari, inclusiv pentru mediu, cu sisteme nesincrone – fotovoltaice și eoliene – integrate haotic, fără programe și strategii de echilibrare, fără stocare și fără capacități de reglaj sub secundă.

Ca rezultat, România a ajuns la una dintre cele mai contraperformante situații la nivel european, adică are o rețea instabilă, cu pierderi uriașe, cu prețuri explozive și o populație adusă în pragul sărăciei energetice.

Dar România are și cele mai mari prețuri la energie din UE, raportate la puterea de cumpărare reală. O gospodărie medie cheltuiește 20–25% din venituri pe energie – dublu față de media UE, iar industria e sufocată, populația trăiește în frig și teamă. Țara care lumina Balcanii trăiește acum cu frica întreruperii curentului. Acestea rezultă nu din analize sumare, ci din analize de profunzime!”, se arată în textul moțiunii depuse grupul parlamentar AUR din Camera Deputaților.

În perioada 2021–2026, guvernul a acceptat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova, însumând peste 3.500 MW de capacitate stabilă. În locul lor, s-au promis parteneriate de tranziție cu OMV Petrom, ALRO și Tinmar, însumând doar 1.700 MW, dintre care cea mai mare parte nesincronă (fotovoltaică). În paralel, CE Oltenia a fost adusă în pragul lichidării, după un împrumut de 251 de milioane de euro, neacoperit nici până astăzi. Deși compania a investit peste 1 miliard de euro în modernizări, guvernul a decis închiderea unor grupuri perfect funcționale. Centrala de la Iernut, începută în 2019, nu este nici astăzi finalizată, iar proiectul de la Târnița–Lăpuștești nu are nici măcar contract semnat.

Rezultatul acestor greșeli este vizibil în facturile populației. România a ajuns în top 5 cele mai scumpe țări din Uniunea Europeană la energie electrică, raportat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 32,35 PPS/100 kWh (Eurostat, 2025). Cetățenii plătesc prețuri apropiate de cele din Germania, dar cu salarii de patru ori mai mici. În același timp, piața internă este instabilă: prețurile variază între 0,08 și 3,31 euro/MWh în aceeași zi, iar sistemul devine tot mai dependent de importuri, la costuri record.

În plan financiar, România a intrat într-o spirală a împrumuturilor. Doar în 2025, guvernul a contractat peste 50 de miliarde de euro – echivalentul a 259 miliarde lei, din care 100 de miliarde reprezintă datorii vechi „rostogolite”. Dobânzile depășesc 7%, ceea ce înseamnă că în 10 ani datoria publică se va dubla, fără ca infrastructura energetică să beneficieze de investiții reale”, se mai arată în textul moțiunii.

Deși este clar că în PNRR s-a semnat închiderea termocentralelor în 2026 (capacitate sincronă cumulată de 3780 MW), Ministerul Energiei a menționat, la Digi24, pe 22 octombrie 2025, adică exact în aceeași zi când s-a semnat raportul PNRR mai sus menționat, următoarele: „România va avea în continuare centrale pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor” (…) „ne interesează să păstrăm țintele climatice de decarbonizare(…) dar niciodată în detrimentul securității energetice a României” Adică ministrul a mințit opinia publică!

În fața acestei situații, AUR a ales calea responsabilității. Nu calea promisiunilor goale, nu calea minciunilor frumos ambalate, ci drumul lucidității și al demnității naționale. Proiectul de lege inițiat de AUR pentru modificarea OUG 108/2022 nu a reprezentat doar o inițiativă legislativă ci un act de curaj și de reparație morală. Opoziția reală din Parlamentul României a dat dovadă că există încă oameni care nu acceptă ca România să fie condusă prin ordine venite de afară, fără să se țină cont de viața și siguranța cetățenilor ei.

Prin inițiativa legislativă promovată, AUR a propus o schimbare de direcție: o tranziție energetică care să țină cont de oameni, de locurile de muncă, de nevoile reale ale țării. Vorbim de un un proiect născut din dialog cu oamenii din teren, cu minerii, cu inginerii, cu familiile care trăiesc din munca lor și care văd cum li se fură viitorul”, mai apare scris în textul moțiunii simple depuse de AUR.