Bucureștiul și „ceilalți”: Prăpastia economică se adâncește în 2026. Capitala ocupă o felie uriașă de peste 25% din PIB-ul național, lăsând restul țării într-o anonimitate statistică îngrijorătoare. Conform datelor analizate de Profit.ro, majoritatea județelor României au devenit simple figuranțe pe harta economică, cu contribuții ce abia ating 1%, demonstrând o centralizare a resurselor fără precedent în istoria recentă.
Economia României în 2026 arată mai degrabă ca un organism cu un singur centru vital hipertrofiat și o periferie aflată în moarte clinică. Datele care stau la baza bugetului național confirmă o polarizare extremă: Capitala generează singură 25,5% din PIB-ul național, o cifră care depășește producția economică a primelor opt județe din clasament luate la un loc. Această concentrare masivă de resurse anulează orice pretenție de dezvoltare echilibrată a țării.
Iluzia polilor secundari: Cluj și Timiș, doar o treime din forța Capitalei
Deși se vorbește constant despre ascensiunea centrelor regionale, realitatea cifrelor este necruțătoare. Niciun județ din afara Bucureștiului nu reușește să spargă bariera de 6% contribuție la PIB. Clujul, aflat pe locul al doilea, abia atinge 5,3%, urmat de Timiș cu 4,3% și Constanța cu 4,1%.
Chiar și dacă am uni forțele economice ale Clujului și Timișului, acestea ar reprezenta împreună doar 9,6% din economia națională — adică abia o treime din puterea financiară a Bucureștiului. Această discrepanță demonstrează că România nu a reușit să creeze un al doilea pol economic veritabil, capabil să echilibreze forța Capitalei.
Plutonul de mijloc: Județele care supraviețuiesc între 2% și 3,5%
Într-un al treilea eșalon, regăsim județe precum Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș și Sibiu. Acestea formează „clasa de mijloc” a economiei județene, cu contribuții ce variază între 2% și 3,5%. Deși sunt zone cu un oarecare dinamism, ele rămân captive într-o zonă de plafonare, nereușind să facă saltul către o relevanță macroeconomică majoră care să atragă investiții de anvergură globală.
„Zona moartă” a economiei: Județele nule sub pragul de 1%
Cea mai alarmantă concluzie a estimărilor pentru 2026 este transformarea majorității județelor în simple figuranțe pe harta profitului. Trei sferturi din țară se zbate sub pragul de 2%, iar 10 județe au devenit, practic, nule din punct de vedere economic, cu o contribuție sub pragul de 1%.
La baza acestui clasament al sărăciei se află Giurgiu, cu o contribuție infimă de doar 0,63% din PIB. Aceste zone se confruntă cu un cerc vicios: lipsa investițiilor externe și gestionarea dezastruoasă a resurselor locale au transformat aceste județe în „găuri negre” pe harta dezvoltării, dependente aproape exclusiv de redistribuirile de la centru.
Concluzie: Bugetul național pentru 2026 se sprijină pe un castel de cărți construit în jurul Bucureștiului. Fără o reformă administrativă reală care să deblocheze potențialul județelor „nule”, România riscă să devină o țară-oraș, în care prosperitatea se oprește la linia de centură a Capitalei.
