Contribuția românilor din diaspora la economia națională a atins o bornă istorică: în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, volumul remiterilor a depășit pragul de 60 de miliarde de euro. Această sumă colosală, care reprezintă mai mult decât dublul valorii inițiale a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiază rolul de „finanțator principal” al economiei pe care românii din afara granițelor l-au jucat în ultimul deceniu.
Din anul 2013 și până în prima jumătate a anului 2025, românii din diaspora au transferat în țară aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă care depășește de două ori valoarea inițială a PNRR și subliniază reziliența legăturilor financiare ale celor plecați cu locurile natale.
Diaspora a trimis 2% din PIB acasă, într-un singur an
Potrivit lui Cristian Popa de la BNR, numai în cursul anului 2024 încasările au atins pragul de 6,7 miliarde de euro, reprezentând aproape 2% din PIB-ul României, o valoare de două ori și jumătate mai mare decât cea înregistrată în urmă cu un deceniu.
Totuși, datele din primele două trimestre ale anului 2025 indică o încetinire a ritmului încasărilor și o accelerare a plăților către exterior, evoluție pusă pe seama incertitudinilor economice globale, a creșterii costului vieții în străinătate și a fenomenului de reîntregire a familiilor în afara granițelor.
Peste jumătate din bani vin de la românii plecați în Anglia și Germania
Structura geografică a acestor fluxuri financiare s-a modificat semnificativ, Regatul Unit și Germania furnizând în prezent aproape jumătate din totalul remiterilor. Deși numeric mai mică decât comunitățile din Italia, Spania sau Franța, diaspora din Marea Britanie a ajuns să depășească contribuția financiară a acestora din urmă, fapt explicat prin veniturile medii mai ridicate și prin deschiderea pieței muncii după 2014.
În contrast, românii stabiliți de mai mult timp în țările latine tind să trimită sume mai mici, având cheltuieli locale crescute și familiile deja mutate lângă ei. În paralel cu aceste intrări de capital, România a început să devină și o țară de origine a remiterilor, volumul banilor trimiși din țară către exterior crescând de peste patru ori în ultimii cinci ani, pe fondul recrutării masive de forță de muncă non-UE pentru a acoperi deficitul intern.
Nepalezii, „românii” Asiei care muncesc în Europa
Deși există percepția că fluxurile de ieșire se îndreaptă masiv către Asia, datele oficiale arată că Nepalul este singura țară din această regiune prezentă în topul destinațiilor, cu o cotă de sub 10% din totalul plăților. Totuși, menținerea contingentului de 100.000 de lucrători străini accelerează aceste ieșiri, reducând raportul dintre încasări și plăți de la 14:1 în 2019 la 4:1 în 2024. Acești muncitori străini sunt considerați esențiali pentru funcționarea economiei actuale, contribuind la menținerea costului vieții și la servicii de livrare esențiale în marile orașe. Pe termen lung, este de așteptat ca încasările de la românii din diaspora să intre pe o pantă descendentă, pe măsură ce noile generații născute în străinătate vor avea legături tot mai slabe cu țara de origine.
Banii trimiși din diaspora îi scot din sărăcie pe români
Din perspectivă macroeconomică, remiterile joacă un rol vital în finanțarea soldului contului curent și în stabilitatea monedei naționale, reducând necesitatea împrumuturilor externe. La nivel microeconomic, acești bani reprezintă o sursă crucială de supraviețuire pentru sute de mii de familii, acoperind cheltuieli de trai, educație și sănătate, și stimulând incluziunea financiară prin deschiderea de conturi bancare. Deși o parte consistentă a sumelor alimentează consumul imediat și importurile, ele rămân o formă de sprijin voluntar mult mai eficientă decât ajutoarele publice, protejând gospodăriile de formele severe de sărăcie. Totuși, oficialul BNR avertizează că aceste fluxuri nu pot înlocui politicile publice eficiente și nici nu pot compensa pierderea de capital uman generată de exodul a milioane de români activi de pe piața muncii.
