Blocaj uriaș la ANAF: 2,3 miliarde de lei imposibil de recuperat. De ce nu pot fi executate 80.000 de firme

Gaură uriașă la bugetul de stat: Strategia prin care 80.000 de firme „fantomă” blochează miliarde de lei

Colectarea veniturilor la bugetul de stat se lovește de o barieră tehnică și juridică greu de surmontat: absența conturilor bancare pentru firmele debitoare. Președintele ANAF, Adrian Nica, a dezvăluit recent dimensiunea acestui fenomen, precizând că instituția este în imposibilitatea de a recupera aproximativ 2,3 miliarde de lei. Motivul este pe cât de simplu, pe atât de problematic – cele aproximativ 80.000 de societăți comerciale vizate nu mai dețin conturi active, ceea ce face ca metoda tradițională a popririi să devină complet inutilă.

Potrivit șefului ANAF, acești contribuabili nu pot beneficia de același tratament precum firmele corecte, care își achită taxele cu rigurozitate, uneori chiar înainte de termenul limită. În acest context, fiscul încearcă să găsească noi pârghii pentru a face distincția între cei onești și cei care aleg deliberat calea evaziunii.

Analiza de risc centralizată și „vânătoarea” de contribuabili periculoși

Pentru a eficientiza controalele, ANAF a apelat la tehnologie, implementând o analiză de risc centralizată la nivel național. Primele rezultate sunt îngrijorătoare: au fost identificați aproximativ 12.000 de contribuabili cu un profil de risc fiscal extrem de ridicat. Adrian Nica a explicat că, deși „robotul” a generat deja aceste liste, inspectorii se află acum într-o etapă de pregătire pentru a valida datele în teren.

Această monitorizare vizează și situații anomale care apar frecvent în spațiul public, cum ar fi cazurile în care mii de firme figurează la o singură adresă sau sunt gestionate de același expert contabil. Oficialul a subliniat că astfel de indicatori sunt semnale de alarmă majore care obligă instituția să intervină rapid pentru a stopa eventualele fraude.

Schemele de fraudă prin insolvență și firmele fără active

O problemă sistemică identificată de președintele instituției este înființarea de companii cu scopul unic de a acumula datorii și de a intra ulterior în insolvență. ANAF a stabilit deja o serie de indicatori de „pre-insolvență” pentru a detecta aceste scheme din timp. De pildă, firmele care obțin profituri disproporționate din contracte cu statul, dar care nu dețin niciun activ și solicită eșalonări de plată, intră imediat sub lupa inspectorilor.

Acești contribuabili sunt suspectați că își construiesc afacerile pentru a extrage profituri rapide, lăsând ulterior statul în imposibilitatea de a-și recupera creanțele odată ce procedura de insolvență este declanșată. Monitorizarea profitabilității în raport cu media domeniului de activitate a devenit, astfel, un instrument esențial de control.

Inteligența Artificială, noul aliat al fiscului împotriva evaziunii

Viitorul controalelor fiscale pare să fie strâns legat de tehnologia de ultimă oră. Adrian Nica a anunțat că ANAF lucrează la dezvoltarea unui sistem propriu de Inteligență Artificială, creat intern și adaptat specificului fiscalității românești. Spre deosebire de modelele clasice, acest sistem „internalizat” este proiectat să proceseze volume uriașe de date pentru a identifica tipare de fraudă mult mai fin deghizate.

Conducerea ANAF este optimistă în privința acestei digitalizări accelerate, estimând că primele efecte benefice ale utilizării AI-ului în procesul de colectare și analiză vor fi vizibile pe piață în următoarele trei sau patru luni. Promisiunea este clară: o mai bună țintire a celor care evită plata obligațiilor, reducând simultan presiunea asupra companiilor care respectă legea.