Luni, 22 iulie 2025, Consiliul Local al Sectorului 1 a fost convocat pentru a aproba o serie de proiecte de hotărâre care, în aparență, vizează rezolvarea conflictului financiar dintre administrația locală și operatorul de salubrizare Romprest. În realitate, însă, proiectele supuse votului creează premisele tehnico-juridice pentru prelungirea indirectă a contractului de salubrizare până în anul 2030, fără o licitație nouă și fără analizarea prejudiciilor identificate de Curtea de Conturi.
Potrivit documentației atașate proiectelor, se urmărește:
1.Aprobarea unui acord de plată între Sectorul 1 și Romprest pentru achitarea datoriilor istorice invocate de operator, în baza contractului J077/S/30.06.2008.
2.Eșalonarea datoriilor pe o perioadă de mai mulți ani (posibil până în 2030), fără un angajament ferm de reevaluare a legalității acestora.
3.Modificări contractuale privind tarifele, ce ar putea constitui o „act adițional” mascat, aducând schimbări esențiale în durata și natura obligațiilor contractuale.
Cum se eludează reglementările din Legea achizițiilor publice
Contractul în discuție, semnat în 2008, are o durată de 18 ani, expirând în iunie 2026. Orice modificare semnificativă adusă duratei, valorii sau obiectului acestuia după intrarea în ultimii 12-18 luni ai contractului atrage aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.
Concret, art. 221 alin. (1) din Legea 98/2016 interzice modificările substanțiale ale contractelor aflate în derulare, cu excepția unor condiții limitative (situații de urgență, ajustări de preț clar prevăzute în contract, etc.). În speță, aprobarea unei eșalonări a plăților până în 2030, împreună cu majorarea tarifelor, echivalează cu o modificare esențială a clauzelor inițiale, ceea ce impune fie o licitație nouă, fie rezilierea contractului în vigoare.
De ce insistă majoritatea PNL-PSD pe acest demers
Miza reală pare să fie blocarea organizării unei licitații publice deschise pentru atribuirea serviciului de salubrizare după 2026. Organizarea unei licitații ar însemna, inevitabil, ieșirea Romprest din joc sau, cel puțin, expunerea operatorului la competiție reală, după 18 ani de monopol.
Totodată, plata datoriilor invocate de Romprest, în contextul în care Curtea de Conturi a identificat în rapoartele sale prejudicii de peste 200 milioane lei în defavoarea Sectorului 1, ridică serioase probleme de legalitate. Validarea acestor datorii fără o analiză tehnică și juridică prealabilă poate constitui abuz în serviciu, în sensul art. 297 Cod Penal.
Consecințele pentru bugetul public și legalitatea acțiunii
Prin acceptarea eșalonării și a majorării tarifelor, administrația locală:
•Grevează bugetele viitoare ale Sectorului 1 până în 2030, angajând plăți semnificative fără garanția unor servicii eficiente;
•Încătușează manevrarea bugetară a următoarei administrații, impunându-i obligații contractuale nerespectate în mod evident de actualul operator;
•Eludează competiția, prelungind un contract controversat fără un nou proces de achiziție.
De asemenea, prelungirea efectivă a contractului prin acte adiționale sau hotărâri de consiliu local care maschează această intenție intră în conflict cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind „modificările substanțiale” în contractele publice (cauzele Pressetext și Finn Frogne).
Concluzie
Acțiunile coordonate de primarul Sectorului 1, alături de consilierii PNL și PSD, denotă o strategie clară de perpetuare a unei relații contractuale păguboase, în detrimentul interesului public. În loc să pregătească transparent un nou contract de salubrizare post-2026, administrația creează mecanisme ocolitoare pentru a menține Romprest pe poziții încă patru ani.
Declarația Clotildei Armand și opoziția exprimată de USR – inclusiv prin amenințarea cu plângeri penale – sunt justificate juridic și reprezintă, în acest moment, singura frână instituțională în fața unei decizii cu posibile implicații de natură penală și financiară asupra administrației locale și asupra locuitorilor Sectorului 1.
