Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au înregistrat marţi o creştere de peste 30%. Cotaţiile futures la gaze cu livrarea în luna următoare au urcat marţi cu 27,50 euro, ajungând în jurul orei 11.41 GMT până la valoarea de 99,50 euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce cotaţiile la contractul pentru ziua următoare au crescut cu 30,50 euro până la 97 de euro pentru un Megawatt-oră.
reţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au înregistrat marţi o creştere de peste 30%, în condiţiile în care livrările limitate din Rusia au relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză energetică într-un moment în care continentul se îndreaptă spre o perioadă cu temperaturi scăzute, transmite Reuters.
Potrivit traderilor, conducta Yamal, una din principalele conducte pentru livrarea de gaze naturale din Siberia în Europa, continua să funcţioneze marţi în sistem reverse, pentru a 15-a zi la rând, ceea ce înseamnă că în loc să trimită gaze naturale ruseşti spre Europa, livra gaze din Germania spre Polonia. În paralel, livrările de gaze ruseşti din Ucraina spre Slovacia erau şi ele la un nivel redus.
În acest condiţii, la bursa TTF de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrarea în luna următoare au urcat marţi cu 27,50 euro, ajungând în jurul orei 11.41 GMT până la valoarea de 99,50 euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce cotaţiile la contractul pentru ziua următoare au crescut cu 30,50 euro până la 97 de euro pentru un Megawatt-oră.
Prognozele meteo referitoare la o scădere a temperaturilor în Europa au pus şi ele presiuni pentru creşterea preţurilor la gaze însă nivelul redus al livrărilor din Rusia a fost principalul factor care a stat la baza creşterii cotaţiilor, susţine un trader citat de Reuters.
Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut, când eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor.
Unii parlamentari europeni au acuzat Rusia, care este responsabilă pentru 40% din gazele naturale consumate de blocul comunitar, că utilizează această criză ca un instrument pentru a obţine autorizaţia de funcţionare a gazoductului Nord Stream 2. Rusia dezminte acuzaţiile, dar subliniază că Nord Stream 2 va creşte exporturile de gaze ceea ce va duce la scăderea preţurilor în Europa.
