Totalul fondurilor din pensia privată obligatorie a depășit 130 miliarde lei în ianuarie 2024. Cererile de plată din Pilonul II au trecut de pragul de 160.000 și în total peste 2,2 miliarde de lei din pensia privată obligatorie introdusă în 2008.
Pilonul II de pensii din România diferă de pensia de stat într-un mod care nu îi avantajează neapărat pe români. Plata banilor strânși se face fie deodată, fie în plăți eșalonate care se termină după 5 ani. Experții spun că este nevoie de o lege care să asigure plăți mai mici pentru mai mult timp.
Totalul fondurilor din pensia privată obligatorie a depășit 130 miliarde lei în ianuarie 2024. Cererile de plată din Pilonul II au trecut de pragul de 160.000 și în total peste 2,2 miliarde de lei din pensia privată obligatorie introdusă în 2008. Mai puțin de jumătate dintre plăți au fost făcute către români care au intrat la pensie la vârsta prevăzută de lege.
Suma primită în medie de cei care au cotizat este de aproximativ 20.000 lei, însă aceasta nu reflectă un ciclu întreg de contribuție profesională. Peste 100.000 români vor ieși la pensie în următorii câțiva ani și își vor putea retrage integral suma plătită.
O opțiune care nu există însă pentru cei care au contribuit la Pilonul II este însă reglarea unei tranșe lunare pe termen lung, în timp ce restul de bani sunt reinvestiți.
„Nu avem încă o lege de plată a pensiilor private, mă refer la o lege prin care să luăm pensie ca din sistemul public, pe tot restul vieții noastre. În schimb, avem plăți unice sau eșalonate pe maximum 5 ani. În cazul plății eșalonate, banii nu mai sunt investiți, în timp ce în afară ei sunt investiți și poți face retrageri programate și de asemenea în afară există anuitățile, adică să luăm pensie pe tot parcursul vieții”, a explicat George Moț, fondator platformă pensii private.
În 2024, contribuția obligatorie a crescut la 4,75% din salariul brut, față de 3,75% cât mergea la Pilonul II până acum. Randamentul mediu în perioada 2008-2024 a fost de 8%, dublu față de inflație.
