Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România înregistrează cea mai mare creștere a datoriei publice dintre statele Uniunii Europene, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, aferente trimestrului al treilea din 2025. 

Peiu atrage atenția că ritmul de îndatorare al statului a depășit capacitatea economiei de a genera creștere sustenabilă.

Senatorul AUR subliniază că fiecare miliard de euro împrumutat acum „se va dubla în următorii zece ani, din cauza dobânzilor”, iar serviciul anual al datoriei publice reprezintă deja aproape 3% din PIB.

Peiu a criticat și planurile Guvernului de a crește bugetul pentru apărare până la 5% din PIB, aproape cât creșterea datoriei publice înregistrate anul trecut.

„Pe lângă acest aspect, România are și cea mai mare creștere de datorie din UE pe trimestrul III din 2025 – ultimele date disponibile de la Eurostat.

Ce înseamnă aceste cifre, ce semnificație au ele?

– România cheltuiește, într-un an, 3,3% din PIB pentru educație , dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB,

– România cheltuiește, într-un an, în jur de 5,6% din PIB pentru sănătate, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB,

– Fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii 10 ani, din cauza dobânzilor,

– La datoria publică pe care o avem azi (cam 61% din PIB), numai dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB,

-România tocmai ce s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB, adică aproape la fel de mult precum creșterea datoriei guvernamentale,

– Guvernul PSD PNL USR UDMR tocmai a mai luat un împrumut de peste 4% din PIB pentru a cumpăra armament din Franța și Germania.

Cum poate avansa o țară care cheltuie pentru educație la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la niște împrumuturi obscen de mari?

Cum poate avansa o țară care are creștere economică sub1% din PIB, dar creștere de datorie de 5,5% din PIB?

Cum poate avansa o țară care își propune să cheltuiască pentru armament învechit mai mult decât pentru educație?”, a declarat Petrișor Peiu.

Articolul precedentDupă Mercosur, UE bifează acum „mama tuturor acordurilor”. Ce efecte ar avea asupra economiei din România noua înțelegere dintre Europa și India