Războaiele comerciale, declanșate la nivel de declarații dar și prin decizii guvernamentale, afectează fluxurile de investiții.
Investițiile străine directe (ISD) efectuate de statele UE în alte zone ale lumii au scăzut anul trecut cu 52% față de 2016, până la 120 miliarde de euro, potrivit datelor preliminare centralizate de Eurostat.
În același timp, ISD injectate în statele UE de alte țări au scăzut de aproape 10 ori, de la 340 miliarde de euro în 2016 la 37 miliarde de euro în 2017.
Rezultatele preliminare din 2017 evidențiază o dezintegrare netă masivă a companiilor americane pe piața UE. Investitorii direcți din UE și-au redus, de asemenea, achizițiile nete pe piața americană, deși mai puțin semnificativ.
Estimările arată că firmele din SUA au retras din piața UE aproape 227 miliarde de euro net, investiții străine directe. Acest lucru a determinat o tendință generală de scădere a fluxurilor de ISD în UE. În mod similar, investitorii din UE s-au retras de pe piața americană, cu o investiție netă de aproximativ 67 miliarde euro.
Un partener de nădejde al UE este o țară europeană, dar care nu face parte din Uniune.
În 2017, principalul furnizor de investiții străine directe în UE era Elveția, cu peste 90 miliarde euro. La rândul lor, investitorii din UE au realizat achiziții nete de capital în valoare de 61 miliarde euro în Elveția.
Alți parteneri au investit în UE sume destul de mici. Japonia (13 miliarde euro) și Canada (11 miliarde euro) sunt singurele țări care au făcut investiții directe de peste 10 miliarde euro fiecare.
Deși se află la mare depărtare de bătrânul continent, Hong Kong atrage investiții masive din partea companiilor europene.
Hong Kong a absorbit anul trecut peste 10 miliarde de euro – investiții directe din partea Uniunii Europene, sumă relativ apropiată celei din 2016.
În schimb, relația cu Rusia scărâțâie.
În 2017, companiile din UE și-au redus investițiile în Rusia, scăderea fiind de 7 miliarde de euro comparativ cu anul precedent.
In România investiţiile directe ale nerezidenţilor au însumat 4,6 miliarde de euro (comparativ cu 4,5 miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 20 P16). Teoretic, România ar fi trebuit să profite de conjunctură și să folosească oportunitatea retragerii americanilor din majoritatea statelor UE în folosul economiei locale. Din cauza mesajelor distorsionate de tipul ”UE si Nato sunt inamicii României fiind finanțatorii statului parlel (nedfinit vreodata de propagnda politicianista)” si a campaniei antimultinationale (la fel de insidioasa), țara nu își poate fructifica avantajele competitive. mai ales în prinvinta fiscalitații scăzute. Astfel creșterea de numai 1,5% a investițiilor străine directe față de anul precedent nu nu a compensat ieșirile de capital și pierderea de credibilitate reflectată în dobânzile în creștere la care se imprumută statul roman.
Comments are closed.