Așa ceva nu a existat până acum în politica economică. Nici o guvernare nu a identificat consumatorul cu contribuabilul. Pomenile electorale au separat întotdeauna consumatorul de contribuabil, așa cum demagogia a luat tot timpul fața realității economice.
Există o șansă ca în viitor să poată fi pus semnul egal între consumator și contribuabil. Începând din 17 ianuarie, în întreaga UE, se aplică Noul Regulament de protecție a consumatorilor, adoptat cu doi ani în urmă, mai exact în luna decembrie a anului 2017. Prin modificările aduse reglementării care data din 2004, s-a urmărit crearea mecanismului de cooperare la nivelul autorităților pentru contracararea schemelor transfrontaliere prin care sunt înșelați consumatorii dar și modalitățile de sancționare la nivel național.
Ce ar putea face potrivit noii legislații europene Autoritatea Națională de Protecția Consumatorilor (ANPC)? De exemplu poate pot cere unor web site-uri sau companii de social media să corecteze anumite informații eronate sau sa le elimine pe cele care ascund escrocherii. De asemenea, pot solicita informații de la registrele diferitelor domenii, furnizorii de servicii de internet și bănci pentru a urmări fluxuri financiare în scopul identificării celor care au înșelat consumatorii și aplicării sancțiunilor care pot merge până la 4% din cifra de afaceri comercianților necinstiți (pentru activitatea comercială transfrontaliera cu nerespectarea drepturilor consumatorilor se amenda poate fi extinsa la nivelul activității globale a firmei).
„UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.” Apelul vine din partea Verei Jourova, comisarul european pe justiție și protecția consumatorilor.
Ce a înțeles guvernul precedent din acest Regulament? Nu mare lucru. Prin august 2018, la aproape un an după adoptarea Regulamentului, ANPC a postat pe site principalele prevederi cu referire strict la tranzacțiile on line. Și cam atât.
După doi ani de rumegat la cine și de ce se va ocupa de transpunerea în legislația națională a reglementărilor europene, i-a revenit Guvernului Orban misiunea de a da un HG care să arate că și România a luat notă de noile prevederi. Fapt pentru care, începând din data de 15.01.2020, pe site-ul Ministerului Economiei se găsește spre consultare, timp de 10 zile, un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării anumitor prevederi din Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului, privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004.
Aparent simplu. ANPC este desemnată birou unic de legătură autoritățile competente responsabile cu aplicarea legislației din domeniul protecției consumatorilor. De aici însă lucrurile se complică. Anexa care însoțește hotărârea de Guvern identifică 28 de reglementări europene cu care trebuie armonizată legislația națională sau care trebuie puse în acord cu rolul fixat ANPC de hotărârea de Guvern.
Un argument de bun simț al oficialilor Comisiei Europene în favoarea implementării rapide a Regulamentului aplicabil de vineri: o legislație europeană unitară în privința respectării drepturilor consumatorilor va ajuta guvernele să economisească banii contribuabililor și să gestioneze mai bine încasările bugetare generate de retail. Poate suna fantezist pentru politicenii care nu au ințeles nici până acum menirea ANPC, acordându-i un rol marginal în administrația publică.
Are România, în 2020, primul guvern postdecembrist care să schimbe paradigma din începutul comentariului? Protejându-și consumatorii de practicile comerciale incorecte (de care de cele mai multe ori autoritățile statului nu sunt străine) Guvernul are la dispoziție o pârghie pentru a mai acoperi gaura din veniturile bugerare.
